Articolele etichetate cu «alegerea preşedintelui.»

Alegerea Preşedintelui

luni, 14 iulie, 2014

Articolul 81

2. În actuala Constituţie, articolul 81 are următorul text:

„(1) Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale.

(3) În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.”

Noi am păstrat, integral, cele patru alineate, dar am propus introducerea a altor patru alineate, după alineatul (1), cu următorul cuprins:

“(1.1) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

A) să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe proprie răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile deţinute în statul român, sau în alt stat, de către părinţii şi bunicii săi.

B) să aibă pregătire superioară;

C) să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de moralitate desăvârşită;

D) să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României;

E) să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României;

F) să prezinte electoratului Programul Legislativ pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al României, dacă va fi ales.

G) să prezinte electoratului Programul Naţional de Dezvoltare a României pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al României, dacă va fi ales;

H) să prezinte electoratului structura Guvernului şi lista membrilor Guvernului, precum şi lista candidaţilor pentru funcţiile de prefect, cu care se angajează să realizeze Programul Legislativ şi Programul Naţional de Dezvoltare a României.

(1.2) Programul Naţional de Dezvoltare a României, asumat de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României, va include, obligatoriu, şi dinamica anuală a următorilor indicatori economici şi sociali:

A) Produsul Intern Brut;

B) Valoarea şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional;

C) Valoarea investiţiilor productive;

D) Numărul locurilor de muncă;

E) Indicele preţurilor de consum;

F) Salariul minim şi salariul mediu pe economie;

G) Pensia medie plătită de Fondul Naţional de Pensii Publice;

H) Numărul locuitorilor ţării;

I) Indicele natalităţii;

J) Datoria externă;

K) Datoria publică.

(1.3) Documentele prevăzute la alineatul (1.1), litera f) şi g), constituie contractul electoral al candidatului. Ele vor fi semnate de candidatul la funcţia de Preşedinte al României, vor fi tipărite şi puse la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestor documente va fi depus la Autoritatea Electorală, Autoritatea Morală, Autoritatea Statistică, Autoritatea Ştiinţifică şi Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale.

(1.4) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Preşedintelui, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte.”

În formularea acestor amendamente, am pornit de la experienţa amară trăită de poporul român în ultimul sfert de veac, în care poporul român s-a lăsat înşelat de guvernanţi, care, prin Constituţie, au deposedat poporul de toată puterea politică, fără să-şi asume şi obligaţii concrete în exercitarea acestei puteri. Aşa au pus la cale o „tranziţie” fără sfârşit şi către nicăieri, au făcut „reforme” peste „reforme”, al căror efect a fost acela că au deposedat poporul de avuţia acumulată până la începerea “tranziţiei” şi au creat un sistem legislativ şi financiar care le permite să-şi însuşească cea mai mare parte a avuţiei create prin munca poporului. Ei s-au îmbogăţit, poporul a sărăcit. Ei trăiesc în huzur, poporul trăieşte în mizerie.

Românii au dreptul să ştie cine sunt cei cărora le încredinţează puterea de a lua decizii de care depinde viaţa lor şi a copiilor lor. Este posibil ca unii dintre urmaşii celor care au adus comunismul pe capul românilor şi ai celor care au adus poporul român în starea actuală de sărăcie şi umilinţă să fie oameni cumsecade, de toată cinstea, dar este la fel de posibil ca să facă exact ce au făcut şi părinţii lor. Este firesc, deci, ca poporul să ştie cine au fost şi ce au făcut părinţii şi bunicii celor care candidează la cele mai înalte funcţii în statul român, să ştie ce au făcut, profesional şi civic, cei care candidează pentru astfel de funcţii, până la data candidaturii. Evident, cu respectarea drepturilor fiecăruia de a alege şi de a fi ales în funcţii publice.

Pentru ca să nu mai mergem către nicăieri, de fapt, către prăpastie, este necesar ca cel care candidează pentru funcţia de Preşedinte al României nu numai să spună cine este şi ce a făcut pentru poporul român până la data la care îşi depune candidatura, dar să prezinte poporului Programul Naţional de Dezvoltare a României pe perioada celor 4 ani cât va dura mandatul său. Astfel încât poporul să ştie, concret, cu cât vor creşte salariile şi pensiile, care va fi valoarea investiţiilor şi câte locuri noi de muncă vor fi create în ţară, ca şi nivelul altor indicatori economici şi sociali, care măsoară bunăstarea cetăţenilor ţării. În fiecare an, Autoritatea Statistică va prezenta poporului Raportul privind modul în care a fost realizat Programul Naţional de Dezvoltare a României asumat de Preşedintele României. Românii au nevoie de un Preşedinte care să-şi îndeplinească mandatul încredinţat de popor, Programul de Dezvoltare a României, constituit nu din lozinci demagogice, ci din indicatori concreţi privind viaţa economică şi socială a ţării. Românii nu au nevoie de Preşedinţi al căror mandat se rezumă la interminabile scandaluri cu celelalte autorităţi ale statului, la formarea de majorităţi parlamentare toxice şi imorale, care calcă în picioare voinţa electoratului, la numirea de procurori şi judecători, care să execute ordinele mafiei politice. Românii au nevoie de un Preşedinte care să fie, cu adevărat, garant al democraţiei, al libertăţii, bunăstării şi fericirii tuturor cetăţenilor ţării. Cei care nu pot să-şi asume un astfel de mandat, să stea de o parte. Cei care îşi asumă un astfel de mandat dar nu îl realizează să plece, prin demisie, altfel va fi demis, prin referendum, de către cei care i-au încredinţat mandatul.

Odată cu Programul Naţional de Dezvoltare a României, candidaţii la funcţia de Preşedinte al României vor prezenta electoratului şi Programul Legislativ, care va cuprinde pachetul de legi noi, inclusiv legi privind modificarea şi completarea legilor existente, considerate de candidat ca fiind necesare pentru realizarea Programului Naţional de Dezvoltare a României. Conform prevederilor proiectului constituţional propus de noi, Preşedintele României are drept de iniţiativă legislativă, adică dreptul de a propune Parlamentului să aprobe proiectele de legi pe care el le consideră necesare pentru realizarea Programului Naţional de Dezvoltare a României. Mai mult, dacă Parlamentul respinge un proiect de lege propus de Preşedinte, proiectul de lege este supus aprobării poporului, prin referendum, iar în cazul în care poporul aprobă proiectul respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi Autoritatea Electorală trebuie să organizeze alegeri parlamentare anticipate. Preşedintele României nu mai poate arunca vina pe nimeni altcineva pentru nerealizarea Programului Naţional de Dezvoltare a României, pe care şi l-a asumat.

La pct. 35 al Avizului său nr. 47/16.01.2014, Consiliul Legislativ intervine cu o observaţie absolut uluitoare. Domnii jurişti ai Consiliului scriu că „stabilirea prin Programul Naţional de Dezvoltare a României, a dinamicii indicatorilor economici şi sociali prevăzuţi la lit. a)-k) este specifică unei economii planificate, şi nu economiei bazate pe libera iniţiativă şi concurenţă, aşa cum se prevede în cuprinsul art. 135 alin. (1), propus la art I pct 160”. Domnii jurişti ai Consiliului Legislativ al României sunt în mare eroare şi în afara timpului. Economia planificată nu este opusul economiei bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă. Economia comunistă, bazată pe proprietatea COMUNĂ asupra capitalului este opusă economiei bazată pe proprietatea PRIVATĂ asupra capitalului. Planificarea este un atribut esenţial al actului de conducere, domnilor jurişti, indiferent că este vorba de economie comunistă, oligarhică, sau democratică. Vă invit să-l citiţi pe Henri Fayol, părintele ştiinţei conducerii activităţii economice, managementului, cum i se mai spune. Vă invit, de asemenea, să luaţi notă de faptul că România are un Plan Naţional de Dezvoltare, întocmit pe perioada de programare financiară a Uniunii Europene, de şapte ani. A avut un Plan Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013 şi are un Plan Naţional de Dezvoltare pe perioada 2014-2020. Orice activitate omenească se desfăşoară pe baza unui PLAN, a unui PROGRAM. Toate Guvernele şi componentele guvernelor lumii, toate entităţile economice şi sociale, publice sau private, îşi desfăşoară activitatea pe baza unor PLANURI şi PROGRAME. Vreţi ca statul român să facă excepţie de la această regulă? De ce? Ca să fie lăsat de izbelişte, la cheremul lăcustelor prădătoare? Pe ce lume trăiţi? Pentru ce vă luaţi salariile?