Arhiva categoriei «AUTORITATEA ŞTIINŢIFICĂ»

AUTORITATEA ŞTIINŢIFICĂ

luni, 14 iulie, 2014

Articolul 134.8

În anul 1989, România ajunsese să dispună de o puternică industrie, de înalt nivel tehnic, competitivă pe plan internaţional. Ajunsese aici, cumpărând, de la străini, cu bani grei, tehnologii de ultimă generaţie, dar şi prin dezvoltarea propriilor capacităţi de creaţie tehnică, concretizată într-o amplă reţea de institute de cercetare, fundamentală şi aplicativă, şi de proiectare, de rezultatele căreia au beneficiat toate ramurile economiei naţionale: industrie, agricultură, transporturi, construcţii etc.

În goana lor după îmbogăţire rapidă şi nemăsurată, politicienii români au distrus nu numai o bună parte a industriei naţionale, pe care au pus-o pe butuci, ca să o poată vinde ca fier vechi, să facă rost, repede, de bani, pe care să-i transforme în bunuri de consum de lux – vile, jeepuri, iahturi, etc – sau să-i transfere în afara ţării, dar au distrus şi cea mai mare parte a institutelor de cercetare şi proiectare, ca să pună ghearele pe clădirile şi terenurile pe care erau amplasate aceste institute. Totul s-a făcut „legal”, prin legi şi hotărâri de guvern, adoptate în baza Constituţiei.

Reţeaua unităţilor de cercetare a fost trecută de la un minister la altul, a primit de la bugetul de stat sume din ce în ce mai mici, la conducerea ei au fost promovaţi politicieni, incompetenţi şi hrăpăreţi, care s-au îmbogăţit din afacerile imobiliare cu clădiri şi terenuri, dar au distrus aproape complet potenţialul tehnologic al ţării.

Trebuie să oprim, cât mai repede, acest atentat la viitorul ţării şi al poporului nostru, să reaşezăm ştiinţa la temelia procesului de dezvoltare a economiei şi societăţii româneşti.

În acest scop, Constituţia Cetăţenilor propune crearea unei noi componente a statului român, Autoritatea Ştiinţifică, o componentă complet separată şi independentă faţă de celelalte autorităţi ale statului.

Autoritatea Ştiinţifică va coordona întrega activitate desfăşurată de institutele, centrele şi unităţile de cercetare ştiinţifică ale României, finanţate de la bugetul public naţional, inclusiv activitatea de cercetare desfăşurată de Academia Română şi de academiile de ramură finanţate de la bugetul public naţional.

Autoritatea Ştiinţifică va elabora Strategia de Dezvoltare a României, pe termene de 5, 10, 20 şi 30 de ani, aceasta urmând să fie actualizată în fiecare an şi publicată pe site-ul Autorităţii şi în Monitorul Oficial al României, astfel încât fiecare cetăţean al României să ştie încotro se îndreaptă ţara, care îi sunt resursele şi cum ar trebui acestea folosite pentru a se asigura creşterea continuă şi susţinută a nivelului de trai al tuturor românilor [alineatul (4) al articolului 134.8 din Constituţia Cetăţenilor].

Autoritatea Ştiinţifică va emite opinii asupra modului în care Programele Naţionale de Dezvoltare a României asumate în campaniile electorale de candidaţii la funcţia de Preşedinte al României şi de preşedinţi ai celorlalte autorităţi ale statului se încadrează în Strategia de Dezvoltare a României [alineatul (5)]. Evident, Autoritatea Ştiinţifică emite opinii, nu ia decizii. Dreptul de decizie, de aprobare aparţine poporului. Poporul este cel care îl alege pe Preşedintele României şi aprobă, în acelaşi timp, şi Programul Naţional de Dezvoltare al României pe perioada celor 4 ani de mandat al Preşedintelui.

Autoritatea Ştiinţifică va emite, de asemenea, opinii privind impactul iniţiativelor legislative prezentate spre aprobare Camerei Reprezentanţilor asupra Strategiei de Dezvoltare a României [alineatul (6)]. Din nou, este vorba de opinii, nu de decizii, de aprobare, sau respingere. Dreptul de a aproba legea aparţine Parlamentului, sau, după caz, poporului însuşi, potrivit Constituţiei. Opinia Autorităţii Ştiinţifice va atrage atenţia decidenţilor că aplicarea legii în cauză va influenţa pozitiv, sau negativ, cursul dezvoltării economiei şi societăţii româneşti.

Autoritatea Ştiinţifică va emite şi opinii privind impactul proiectelor propuse a fi finanţate de la bugetul public naţional asupra Strategiei Naţionale de Dezvoltare a României [alineatul (7)]. La fel şi aici. Deciziile privind aprobarea, sau respingerea, proiectelor respective aparţin autorităţilor executive în al căror obiect de activitate intră aceste proiecte. Prin opinia sa, Autoritatea Ştiinţifică va pune în evidenţă consecinţele, pozitive, sau negative, pe care proiectul respectiv la va avea asupra dezvoltării ţării, sau a comunităţilor locale.

Una stă scris în Constituţia Cetăţenilor şi altceva citesc juriştii Consiliului Legislativ, care au primit ordin să dea aviz negativ Constituţiei Cetăţenilor. Deşi citesc ce citim şi noi, aceşti jurişti văd altceva, ei văd că Autoritatea Ştiinţifică, propusă de noi, „ar reprezenta o adevărată <<forţă conducătoare>> a societăţii, întrucât programele asumate de candidaţi, precum şi iniţiativele legislative şi proiectele finanţate de la bugetul public naţional trebuie să se coreleze cu Strategia de dezvoltare a României, elaborată de respectiva Autoritate. O astfel de reglementare, care conferă unei autorităţi o putere supraordonată tuturor celorlalte autorităţi ale statului, este în dezacord cu principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.” Deci, noi SCRIEM că Autoritatea Ştiinţifică emite OPINII şi că deciziile aparţin poporului sau autorităţilor împuternicite de popor, iar juriştii Consiliului Legislativ VĂD că noi conferim Autorităţii Ştiinţifice o putere SUPRAORDONATĂ tuturor celorlalte autorităţi ale statului, că transformăm Autoritatea Ştiinţifică în „forţă conducătoare” a societăţii. Urmează, firesc, pentru ei, concluzia, profund materialist-dialectică, conform căreia această „supraordonare” încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

Juriştii Consiliului Legislativ se prefac a nu vedea nici alineatul (13) al aceluiaşi articol 134.8 din Constituţia Cetăţenilor, unde noi am scris că Preşedintele Autorităţii Ştiinţifice este ales de popor, prin vot universal, ca şi Preşedintele României, această prevedere asigurând separarea şi independenţa totală a Autorităţii Ştiinţifice faţă de toate celelalte componente ale statului.

În cadrul Autorităţii Ştiinţifice va funcţiona un Consiliu Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare, constituit din 7 experţi în domeniul cercetării ştiinţifice, din care 3 vor fi propuşi de organizaţiile profesionale din institutele, centrele şi unităţile de cercetare aflate sub coordonarea Autorităţii Ştiinţifice, iar 4 vor fi propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare. Consiliul va aviza toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice, atât deciziile Preşedintelui, cât şi avizele Consiliului, urmând să fie publicate pe site-ul Autorităţii şi în Monitorul Oficial al României.