Arhiva categoriei «ASOCIAŢIILE COMUNITARE»

ASOCIAŢIILE COMUNITARE

luni, 14 iulie, 2014

Articolele 134.82 – 134.84

Principala preocupare a noastră, a celor care am pornit la elaborarea Constituţiei Cetăţenilor, a fost aceea de a crea în România o societate cu adevărat democratică, în care puterea de a decide normele de convieţuire socială să aparţină poporului şi nu statului, nu „reprezentanţilor”, oricare ar fi aceştia. Însăşi statul, instituţiile acestuia, trebuie astfel construit, prin Constituţie, încât să poată fi controlat, direct şi permanent, de popor, să nu poată lua decizii contrare intereselor poporului. La fel, prin Constituţie, trebuie stabilite norme care să asigure controlul, direct şi permanent, al poporului asupra celor care „populează” statul, instituţiile acestuia, a persoanelor care ocupă funcţii publice, prin alegeri, sau prin numire.

Am creat norme constituţionale care redau poporului dreptul de a-şi elabora şi adopta propria Constituţie. Actuala Constituţie a României obligă cetăţenii, adică poporul, să supună spre aprobarea Parlamentului orice iniţiativă a lor de revizuire a Constituţiei, Parlamentul având dreptul să aprobe sau să respingă iniţiativa cetăţenilor. Constituţia Cetăţenilor dispune ca orice iniţiativă cetăţenească de revizuire a Constituţiei, formulată potrivit Constituţiei şi legii, să fie supusă aprobării poporului, prin referendum, indiferent de decizia Parlamentului.

Am creat norme constituţionale care redau poporului dreptul de a se aduna, în referendumuri, naţionale şi locale, în care să ia hotărâri în orice problemă care îl interesează. Actuala Constituţie acordă dreptul de a convoca referendumul naţional numai Preşedintelui României. Experienţa arată că Preşedintele convoacă referendumul când are el un interes anume, nu când o cer interesele poporului. Constituţia Cetăţenilor redă acest drept şi cetăţenilor, poporului.

Am creat norme constituţionale care redau poporului dreptul de a se reuni şi a vota orice lege, inclusiv legi prin care să modifice, să completeze, sau să anuleze orice lege votată de Parlament, pe care o consideră strâmbă, contrară intereselor sale. Actuala Constituţie nu recunoaşte poporului acest drept. Aşa a fost posibil să fie adoptate, de către Parlament, şi aplicate, de către Guvern, fără ca poporul să poată interveni, legile prin care poporul român a fost deposedat de statul său, a fast deposedat de fabrici, uzine, bănci, de o bună parte din teritoriul naţional, de capitalul pe care l-a acumulat până în anul 1989 şi de avuţia creată de el după 1989, legi prin care i-au fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, prin care i-au fost distruse şcolile, spitalele, institutele de cercetări şi proiectări, sistemele de irigaţii. Aceste crime au fost posibile deoarece, prin Constituţie, poporului i-a fost furat dreptul de a adopta legi, de a anula legile strâmbe adoptate de parlamentari, de politicieni.

Am creat norme constituţionale care obligă pe toţi cei care candidează în alegeri pentru ocuparea unei funcţii publice să prezinte electoratului, în scris, contractele lor electorale, adică programele legislative, sau de guvernare, pe care se angajează să le pună în aplicare, dacă vor fi aleşi. Nu numai ca vor fi demişi, dacă vor încălca prevederile contractului, dar vor răspunde şi juridic, pentru înşelarea celor care i-au ales.

Am creat norme constituţionale prin care poporul poate, oricând, să-i demită pe cei aleşi în funcţii publice, dacă aceştia încalcă prevederile Constituţiei, ale legii, sau ale contractului electoral. Nu mai trebuie să aştepte trecerea celor 4 ani ai mandatului pentru a-i sancţiona pe politicienii care una promit în campaniile electorale şi alta fac după ce au ajuns la ciolan. Poporul va putea să-i demită, imediat, când au încălcat prevederile contractului electoral şi tot imediat vor fi trimişi în judecată, pentru înşelăciune.

Am creat norme constituţionale prin care scoatem din ghearele politicienilor instituţii fundamentale ale statului şi le punem sub controlul direct al poporului: Banca Naţională a României, Autoritatea Financiară, Autoritatea Mediatică, Autoritatea Morală, Autoritatea Electorală, Autoritatea Ştiinţifică, Autoritatea Statistică, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul Public de Presă, Radio şi Televiziune. Conducătorii tuturor acestor instituţii nu vor mai fi numiţi de parlamentari, de politicieni, ci, direct, de popor, prin vot universal, ca şi Preşedintele României. La fel, ca şi Preşedintele României, vor putea fi demişi, de popor, prin referendum, dacă vor încălca prevederile Constituţiei, ale legii, sau ale contractului electoral.

Am creat norme constituţionale prin care, recunoscând dreptul cetăţenilor de a se asocia în partide politice, prin intermediul cărora să-şi exprime şi să-şi susţină opţiunile politice, concretizate în programele legislative şi de guvernare, scoatem partidele politice de sub controlul mafiei politice şi financiare şi creăm condiţii pentru apariţia şi dezvoltarea de noi partide politice, nesubordonate mafiei, capabile să izgonească de la guvernarea ţării partidele politice compromise. Constituţia Cetăţenilor interzice folosirea partidelor politice ca instrumente de promovare a intereselor unor grupuri minoritare care încearcă să acapareze instituţiile statului, folosindu-le împotriva intereselor societăţii, interzice funcţionarea partidelor politice care acţionează împotriva intereselor naţionale, interzice finanţarea partidelor politice de la bugetul public naţional, interzice finanţarea partidelor din alte surse în afara cotizaţiei membrilor, aceiaşi pentru toţi membrii partidului, interzice condiţionarea constituirii şi funcţionării partidelor politice de numărul de membri ai acestora, interzice condiţionarea funcţionării partidelor politice de obţinerea unui anumit număr de voturi în alegeri.

În aceste căutări ale noastre de a găsi norme constituţionale care să asigure o cât mai directă participare a poporului la luarea deciziilor care îi afectează viaţa, la elaborarea şi aplicarea legilor, a normelor de convieţuire socială, să asigure un control cât mai riguros şi eficient al poporului asupra statului, a apărut, mai întâi, ideea domnului colonel Viorel Gligor de a crea Comitete Consultative Cetăţeneşti, apoi, ideea domnului Ilie Bădescu, profesor universitar, doctor în sociologie, privind crearea de asociaţii comunitare, ca organisme instituţionalizate, prin care societatea civilă să poată participa direct la procesul de elaborare şi aplicare a legilor şi să-şi exercite controlul asupra statului.

Aşa a apărut un nou titlu constituţional, cu denumirea „Asociaţiile comunitare”, care cuprinde trei articole: 134.82 – Constituirea şi rolul; 134.83 – Organizarea şi funcţionarea; 134.84 – Atribuţiile asociaţiilor comunitare.

În prezent, în România, funcţionează o aşa-zisă societate civilă, constituită din câteva mii de organizaţii nonguvernamentale (ong-uri), asociaţii de persoane fizice, constituite, potrivit legii, cu tot felul de scopuri şi obiective, nelucrative, de la lupta pentru drepturile omului, la dialogul social, la monitorizarea activităţii guvernanţilor, a partidelor politice, a mijloacelor de comunicare în masă, la ocrotirea mediului şi animalelor. Aceste asociaţii se declară nelucrative, în sensul că nu urmăresc, prin activitatea lor, obţinerea de profituri. Ele sunt finanţate, pe hârtie, din cotizaţiile şi donaţiile membrilor lor. În realitate, multe dintre ele obţin tot felul de finanţări, şi de la stat şi de la oligarhi, autohtoni, sau transnaţionali, astfel că cei care conduc multe dintre aceste asociaţii câştigă venituri fabuloase. Automat, ele devin slugi ale finanţatorilor, instrumente de apărare a intereselor celor care le finanţează, ca şi partidele politice. Ele sunt folosite ca instrumente de manipulare a voinţei politice şi electorale a maselor, de manipulare şi deturnare a manifestaţiilor de protest ale maselor împotriva politicilor, guvernanţilor.

Această „societate civilă” românească nu a ridicat un deget împotriva celor care au impus poporului român regimul comunist, împotriva loviturii de stat din decembrie 1989, împotriva legilor prin care poporul român a fost deposedat de capitalul acumulat de el până în anul 1989, împotriva legilor şi licenţelor prin care resursele naturale ale ţării au fost puse la dispoziţia transnaţionalelor, care câştigă miliarde din exploatarea acestor resurse, împotriva legilor prin care poporul român a fost deposedat de aproape o treime din terenurile sale agricole, împotriva celor care au îndatorat România cu peste 100 miliarde de euro, împotriva celor care au pus pe butuci, au demolat şi vândut ca fiare vechi mii de întreprinderi, împotriva celor care au distrus patru milioane de locuri de muncă şi au obligat tot atâţia români să-şi părăsească ţara, familiile, copii, în căutarea unui loc de muncă.

Constituţia Cetăţenilor propune construirea, în România, a unui alt fel de societate civilă, o societate civilă la care să participe toţi cei 16 milioane de români cu drept de vot. În fiecare localitate a ţării, va fi constituită o asociaţie comunitară, din care vor face parte toţi cetăţenii cu drept de vot ai localităţii. În municipiul Bucureşti, va fi constituită o asociaţie comunitară în fiecare sector.

Asociaţiile comunitare vor asigura cadrul organizatoric prin care cetăţenii ţării vor participa direct la exercitarea suveranităţii poporului, la luarea deciziilor politice care le afectează viaţa lor şi a comunităţilor lor, prin care ei vor controla nemijlocit activitatea autorităţilor locale şi a autorităţilor statului.

Asociaţia comunitară este persoană juridică de drept public, care se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii, adoptată pentru aplicarea prevederilor Constituţiei.

Organul suprem de conducere al asociaţiei este adunarea generală, la care participă toţi membrii asociaţiei, direct, sau prin reprezentanţi aleşi în adunări cetăţeneşti organizate în subunităţile localităţii – cătune, sate, străzi, cartiere etc – potrivit statutului asociaţiei.

Între două adunări generale, asociaţia comunitară este condusă de un preşedinte şi un comitet de conducere, care nu sunt şi nu au fost, niciodată, membrii vreunui partid politic.

În fiecare judeţ, se constituie Uniunea Judeţeană a Asociaţiilor Comunitare, din care fac parte asociaţiile comunitare din toate localităţile judeţului. La Adunarea Generală a Uniunii Judeţene participă toţi preşedinţii şi membrii comitetelor de conducere ale asociaţiilor componente, care aleg un preşedinte şi un comitet de conducere al Uniunii, toţi nemembri de partid.

La nivelul ţării, se constituie Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, din care fac parte toate uniunile judeţene ale asociaţiilor comunitare. La Adunarea Generală a Uniunii Naţionale participă toţi preşedinţii şi membrii comitetelor de conducere ale uniunilor judeţene componente, care aleg un preşedinte şi un comitet de conducere al Uniunii Naţionale, toţi nemembri de partid.

În cadrul Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, funcţionează Sfatul Ţării, ca organ consultativ al Uniunii.

Sfatul Ţării este constituit din 51 membri aleşi de Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare dintre personalităţile vieţii publice româneşti, în vârstă de peste 50 de ani, care nu au fost şi nu sunt membrii unui partid politic, care s-au remarcat ca luptători pentru drepturile şi libertăţile românilor, ca autori şi promotori de proiecte menite să îmbunătățească viaţa economică şi socială a ţării.

Mandatul membrilor Sfatului Ţării este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare. În timpul mandatului, membrii Sfatului Ţării nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.

Sfatul Ţării emite opinii referitoare la toate deciziile care urmează a fi luate de Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, de preşedintele uniunii ori de comitetul de conducere al uniunii. Opiniile Sfatului Ţării sunt publicate pe site-ul Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare şi în Monitorul Oficial al României.

Aceste norme referitoare la organizarea asociaţiilor comunitare, de fapt, la organizarea viitoarei societăţi civile româneşti, vor fi, evident, detaliate prin lege.

Constituţia Cetăţenilor obligă primarii localităţilor să asigure spaţii adecvate pentru întrunirea adunărilor generale ale asociaţiilor comunitare şi a uniunilor acestora, precum şi pentru desfăşurarea activităţii organelor lor de conducere.

Constituţia Cetăţenilor obligă autorităţile statului şi autorităţile locale să pună la dispoziţia organelor de conducere ale asociaţiilor comunitare toate datele şi informaţiile pe care acestea le solicită, în îndeplinirea atribuţiilor lor constituţionale.

Constituţia Cetăţenilor dispune ca cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii asociaţiilor comunitare, a uniunilor judeţene şi a uniunii naţionale a asociaţiilor comunitare să fie finanţate de la bugetul de stat, potrivit legii.

Toţi cetăţenii ţării au dreptul să participe la supravegherea modului în care toate persoanele alese sau numite în funcţii publice îşi îndeplinesc obligaţiile asumate prin contractele electorale, sau prin contractele de muncă. Ei au dreptul să aducă la cunoştinţa Avocatului Poporului şi a Autorităţii Morale orice încălcare a prevederilor contractelor electorale. Ei au, de asemenea, dreptul să sesizeze procuratura oridecâte ori constată că funcţionarii publici încalcă legea. O pot face direct, personal, sau prin intermediul conducerii asociaţiei comunitare.

Asociaţiile comunitare vor sprijini membrii lor, cu asistenţă juridică şi logistică, să-şi formuleze propuneri de hotărâri care să fie adoptate de consiliile locale, sau judeţene, ori prin referendum, să-şi formuleze iniţiative legislative, care să fie adoptate de Parlament, sau prin referendum. Ele vor sprijini membrii lor, cu asistenţă juridică şi logistică, să iniţieze referendumuri, locale, judeţene, sau naţionale.

Prin Constituţia Cetăţenilor, asociaţiile comunitare capătă dreptul de a organiza investigaţii şi cercetări asupra consecinţelor pe care hotărârile autorităţilor locale şi ale autorităţilor statului le au asupra vieţii cetăţenilor, asupra localităţilor, asupra judeţelor, asupra ţării, în urma cărora întocmesc rapoarte pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor. Ele vor putea organiza investigaţii şi cercetări asupra modului în care sunt cheltuiţi banii bugetelor locale, ai bugetelor judeţene, ai bugetului de stat, în urma cărora vor întocmi rapoarte pe care le vor prezenta membrilor lor şi Curţii de Conturi. Ele vor putea investiga şi modul în care autorităţile locale şi autorităţile statului îşi îndeplinesc atribuţiile stabilite prin Constituţie şi prin lege. Ele vor putea organiza investigaţii şi cercetări asupra consecinţelor negative pe care activităţile desfăşurate de agenţii economici le au asupra vieţii, asupra patrimoniului natural şi cultural al localităţilor ţării, în urma cărora vor întocmi rapoarte pe care le vor aduce la cunoştinţa membrilor lor, a autorităţilor locale şi autorităţilor statului, cu atribuţii în contracararea acestor consecinţe.

Constituţia Cetăţenilor recunoaşte dreptul asociaţiilor comunitare de a organiza manifestaţii de protest ale membrilor lor împotriva actelor normative adoptate de autorităţile locale ori de autorităţile statului prin încălcarea legii, împotriva acţiunilor acestor autorităţi care încalcă drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor, precum şi împotriva agenţilor economici a căror activitate are consecinţe negative asupra vieţii, asupra patrimoniului natural şi cultural al localităţilor ţării.

Constituţia Cetăţenilor recunoaşte dreptul asociaţiilor comunitare, uniunilor acestora, de a aviza, a emite opinii asupra tuturor proiectelor de hotărâri, de legi, de acte normative, care urmează să fie adoptate de consiliile locale şi judeţene, de Parlament, de Guvern, de ministere, sau alte autorităţi ale statului, pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor şi a autorităţilor locale şi ale statului implicate.

Asociaţiile comunitare emit opinii şi asupra persoanelor care candidează la ocuparea funcţiilor publice, pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor, a electoratului şi a autorităţilor mandatate cu numirea în funcţii publice.

Asociaţiile comunitare şi uniunile acestora au dreptul de a-şi numi reprezentanţii lor în Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Mediatic Naţional, Consiliul Financiar Naţional, Consiliul Electoral Naţional, Consiliul Statistic Naţional, Consiliul Naţional de Integritate, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare, în consiliile tehnico-ştiinţifice ale ministerelor, în consiliile de supraveghere ale Băncii Naţionale a României, Fondului Naţional de Capital Distributiv, Fondului Naţional de Pensii Publice, Fondului Naţional de Şomaj, Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate, Casei de Economii şi Consemnaţiuni, regiilor naţionale şi locale, în comisiile permanente şi speciale ale Camerei Reprezentanţilor, ale consiliilor judeţene şi ale consiliilor locale, în birourile electorale, potrivit normelor constituţionale precizate la fiecare din aceste componente ale autorităţilor statului, sau locale.

În Avizul lor nr. 47/2014, juriştii Consiliului Legislativ au următoarele „aprecieri” şi „precizări” referitoare la propunerile noastre privind asociaţiile comunitare:

„43. În ceea ce priveşte instituirea, potrivit art. I pct. 159, a “Asociaţiilor comunitare”, APRECIEM că aceasta nu face decât să multiplice în mod inutil numărul de entităţi care reprezintă interesele comunităţilor locale.

Dincolo de această observaţie, trebuie PRECIZAT că instituirea, la nivelul Legii fundamentale, prin dispoziţiile art. 134.84 lit. j), a atribuţiei unei entităţi de a organiza “manifestaţii de protest ale membrilor” împotriva actelor normative, împotriva autorităţilor publice sau împotriva operatorilor economici, indiferent de motivul organizării respectivelor manifestaţii, reprezintă o modalitate de instigare la rezolvarea pe calea “presiunii străzii” a unor probleme care trebuie soluţionate prin recurgerea la proceduri şi mecanisme de control prevăzute de lege. Desigur că “dreptul de a protesta” este o componentă esenţială a libertăţii de exprimare, însă nu este necesară reglementarea, ca “atribuţie” a unei entităţi, de “a organiza manifestaţii de protest”.

Noi APRECIEM altfel, pur şi simplu. Noi apreciem că propunerea noastră nu multiplică ÎN MOD INUTIL numărul entităţilor care reprezintă interesele comunităţilor locale. Atribuţiile conferite de Constituţia Cetăţenilor asociaţiilor comunitare sunt total diferite de cele conferite autorităţilor locale, primari şi consilii locale. Nu este vorba de nici o suprapunere, sau multiplicare. Autorităţilor statului şi autorităţilor locale le este conferită puterea de a adopta şi a aplica legile ţării şi reglementări cu caracter local. Asociaţiilor comunitare le sunt conferite atribuţii de supraveghere şi control asupra activităţii desfăşurate de autorităţile statului şi de autorităţile locale, de sancţionare a acestora, în cazurile în care încalcă prevederile Constituţiei, ale legilor, sau ale contractelor electorale. Noi APRECIEM că instituirea asociaţiilor comunitare întăreşte democraţia, puterea poporului (demos=popor, kratos=putere), împiedică exercitarea abuzivă a puterii încredinţată „reprezentanţilor”, primarilor şi consilierilor locali, voievozilor şi consilierilor judeţeni, împiedică primarii şi voievozii să devină satrapi locali, aşa cum, deseori, se întâmplă sub actuala Constituţie a României.

Reaua voinţă se revarsă, din nou, din plin, în „aprecierile” şi „precizările” juriştilor Consiliului Legislativ. Norma propusă de noi, la litera j) a articolului 134.84 nu vorbeşte de “manifestaţii de protest ale membrilor” împotriva actelor normative, împotriva autorităţilor publice sau împotriva operatorilor economici, indiferent de motivul organizării respectivelor manifestaţii, ci de „manifestaţii de protest ale membrilor lor împotriva actelor normative adoptate de autorităţile locale ori de autorităţile statului prin încălcarea legii, împotriva acţiunilor acestor autorităţi care încalcă drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor, precum şi împotriva agenţilor economici a căror activitate are consecinţe negative asupra vieţii, asupra patrimoniului natural şi cultural al localităţilor ţării.

Noi nu INSTIGĂM la rezolvarea problemelor pe calea presiunii străzii, ci creăm cadrul constituţional prin care cetăţenii se pot apăra, se pot opune exercitării abuzive a puterii politice, de către “reprezentanţi”.