Varianta Cojocaru

Conturi bancare

admin — Thu, 22 Jul 2010 21:59:13 +0000

UN LEU PENTRU PP-U

Cei care doresc să sprijine financiar acţiunile de susţinere a PROIECTULUI PENTRU ROMÂNIA, la baza căruia este aşezată LEGEA COJOCARU, precum şi activitatea PARTIDULUI POPORULUI, în curs de constituire, sunt rugaţi să contribuie, fiecare cu ce sumă poate, prin trimiterea de sume băneşti în unul din următoarele conturi, deschise la CEC BANK, agenţia 1 MAI BUCUREŞTI:

Cont în LEI (RON):

R029CECEB10108RON2586801

Cont în EURO (EUR):

R019CECEB101B2EUR2586808

Dr. Constantin Cojocaru

Bucureşti

22.07.2010

Precizarea nr. 6 – Relaţiile cu OTV

admin — Wed, 21 Jul 2010 10:19:17 +0000

Pentru cei care au intrat mai tarziu pe acest site, fac urmatoarele precizari referitoare la relatiile mele cu OTV.
1. In februarie 2009, am intrat, din intamplare, pe postul OTV. Era emisiunea “Se intampla acum” a lui Tudor Barbu, care punea intrebarea daca are cineva o solutie pentru scoaterea Romaniei din marasmul economic in care se afla. M-am dus la sediul OTV si l-am contactat pe Tudor Barbu. L-am intrebat daca ma cunoaste. Mi-a spus ca NU. L-am intrebat daca a auzit de Varianta Cojocaru. Mi-a spus ca NU. In 1990, cand a fost foarte mediatizata Varianta Cojocaru, TB avea 30 de ani si lucra in televiziune.
I-am prezentat LEGEA COJOCARU. Am convenit sa facem 10-12 emisiuni, in care sa explicam LEGEA. In primele 4-5 sa aratam cum au fost inselati si jefuiti romanii si in urmatoarele sa prezentam LEGEA si consecintele ei asupra economiei si societatii romanesti
In emisiunea a 4-a, TB a anuntat ca a doua zi Cojocaru va incepe prezentarea LEGII.
A doua zi dimineata, am fost sunat si mi s-a spus ca se intrerupe colaborarea mea cu OTV.
2. In perioada octombrie-decembrie 2009, pe parcursul a 12 episoade, am prezentat LEGEA la emisiunea dlui Doru Braia, pe N24.
3. Pe la jumatatea lunii ianuarie 2010, am fost sunat de TB, care m-a rugat sa-i trimit graficele pe care le prezentasem in emisiunea lui cu un an in urma, ca sa le foloseasca. I le-am trimis.
Dupa 3-4 zile, m-a invitat la emisiune sa prezint LEGEA COJOCARU.
4. Au urmat mai multe emisiuni la care am fost invitat. Am convenit sa incepem sa strangem semnturi pentru sustinerea legii. Formularul de semnaturi era postat pe acest site cu mai bine de un an in urma.
5. In numai o luna, numarul de semnaturi a crescut de la cateva sute pe zi la zeci de mii de semnaturi PE ZI. In ultima saptamana a lunii februarie, luni au fost 20 si ceva de mii, iar vineri 46 de mii.
In lunea urmatoare, numarul a scazut, brusc, la cateva mii si a continuat sa scada, ajungand la cateva sute pe zi.
A devenit clar ca in weekendul de la sfarsitul lunii februarie, s-a hotarat stoparea LEGII COJOCARU si a autorului ei.
Am cerut, de mai multe ori, lui TB sa tinem evidenta listelor de semnaturi, sa le ordonam pe localitati, pe judete, sa le punem pe calculator. Am fost refuzat, sistematic.
Nu am mai fost invitat la emisiunile lui Tb.
6. Prin aprilie, pentru 2-3 saptamani, LEGEA COJOCARU s-a metamorfozat in LEGEA COJOCARU-OTV. Au urmat alte 2-3 saptamani in care TB a vorbit numai de LEGEA OTV-COJOCARU, si, in final a ramas numai LEGEA OTV.
7. In mai multe emisiuni, TB a indreptat atentia telespectatorilor catre infiintarea unui nou partid. I-a intrebat si ce nume sa aiba partidul. Pe site-ul http://www.variantacojocaru.ro PARTIDUL POPORULUI figura de aproape 2 ani. Cu platforma cu tot. Telespectatorii lui TB au ajuns, coincidenta, la numele de PARTIDUL POPORULUI ROMAN.
8. La intrebarile lui TB privind cine sa conduca partidul, oamenii au zis unii Dan Diaconescu, altii Constantin Cojocaru. Reactia lui TB a fost categorica. Cum sa conduca “acest Cojocaru”? Nu stiti ca acest Cojocaru nu a condus niciodata pe nimeni? Asta dupa ce tot el indemnase telespectatorii sa intre pe site si sa citeasca CV-ul lui Cojocaru, de unde aflasera ca “acest Cojocaru” ocupase functii de conducere mai bine de 20 de ani. Si nu orice functii.
9. Exasperat de intrebarile oamenilor care vroiau sa stie de ce nu il mai invita pe Cojocaru, TB anunta ca OTV a intrerupt relatiile cu Cojocaru deoarece Cojocaru “vrea sa faca partid politic” si OTV nu vrea sa se implice in politica.
10. Nu trec decat 2-3 zile, apar mascatii si Dan Diaconescu ne spune ca va face partid politic. Iese de la arest si anunta crearea Partidului Poporului Roman.
11. Pe data de 14.06.2010, LEGEA COJOCARU a fost inregistrata la Senatul Romaniei ca initiativa legislativa a senatorului Ioan Ghise. De precizat ca senatorul, pe cererea de inregistrare, a mentionat ca initiativa se face cu acordul domnului Constantin Cojocaru, autorul proiectului. Mai sunt si oameni cinstiti in Romania.
I-am cerut, de mai multe ori lui TB sa-mi restituie cele un milion de semnaturi sa le duc acolo unde le este locul: la Senatul Romaniei, unde se afla si LEGEA. Mi-a promis de mai multe ori ca-mi ca restitui semnaturile, dar nu si-a respectat promisiunea nici pana astazi.
12. In aceste conditii, am convocat la Bucuresti, pe 3 iulie ac, adunarea generala a reprezentantilor celor un milion de romani sustinatori ai LEGII COJOCARU.
Adunarea generala a aprobat ACTUL CONSTITUTIV al Partidului Poporului si m-a imputernicit sa indeplinesc toate actele si formalitatile cerute de lege pentru inscrierea PP la Tribunalul Bucuresti, inclusiv sa organizez strangerea celor 25.000 de semnaturi de sustinere.
Acesiasi adunare generala m-a imputernicit sa indeplinesc toate actele si fomalitatile prevazute de lege pentru intrarea in posesia celor un milion de semnaturi sechestrate de OTV, inclusiv actiuni in instantale civile si penale.
13. Luni, 5 iulie, am fost invitat de TB la emisiune lui, in care a prezentat ACTUL CONSTITUTIV al Partidului Poporului, din care rezulta clar cine este mandatat cu construirea PP.
In seara urmatoare, am fost invitatul lui Dan Diaconescu, in care am putut prezenta, din nou, pe larg, LEGEA COJOCARU.
14. A doua zi, am publicat, pe site-ul meu, STATUTUL si PROGRAMUL POLITIC al Partidului Poporului, impreuna cu instructiunile si formularele necesare pentru strangerea de semnaturi si construirea structurilor organizatorice ale partidului.
In ziua urmatoare, pe site-ul OTV, a aparut un alt formular pentru strangerea de semnatuti, marca OTV.
15. Luni, 12 iulie, am fost, din nou invitatul lui TB, care a prezentat cele doua formulare de lista si cele doua adrese la care pot fi trimise formularele completate.
16. La sfarsitul emisiunii, m-a sunat Dan Diaconescu si m-a rugat sa merg la o emisiune la TVR3, sa prezint LEGEA COJOCARU. Acolo, am aflat ca doamna de langa mine a fost dsemnata de Dan Diaconescu sa se ocupe de organizarea PP. Au mai fost prezenti 3 domni, adversari declarati ai LEGII COJOCARU, care au facut tot ce au putut pentru a nu ma lasa sa vorbesc. Fusesem trimis de Dan Diaconescu.
17. Cand m-a sunat, luni, Dan Diaconescu, m-a invitat pentru a doua zi, marti la el, la OTV, sa avem o discutie privata, intre orele 19-20, urmand sa intram in direct, de la 20 la 22.
M-am prezentat la intalnire, la ora fixata. Acolo, am gasit persoana “desemnata” sa se ocupe de organizarea PP. Am asteptat o ora si am plecat.
18. Dupa acesta data, OTV a uitat de cele doua formulare. Este prezentat, insistent, formularul OTV si cu adresa de la OTV unde trebuie trimise formularele completate.

19. Pe data de 23.07.2010, lumea a aflat ca Dan Diaconescu a inregistrat PARTIDUL POPORULUI, la OSIM . In realitate, nu a inregistra nimic. La OSIM, persoana care, in emisiunea de la TVR3, s-a prezentat ca fiind “desemnata” de Dan Diaconecsu sa se ocupe cu constructia Partidului Poporului, a depus o cerere la OSIM, prin care solicita sa devina proprietara denumirii PARTIDUL POPORULUI. Conform prevederilor legale, cererea urmeaza sa fie publicata in buletinul oficial al OSIM, in termen de 8 zile de la depunere. De la aceasta data, urmeaza 60 de zile in care oricine poate sa conteste cererea, pe motiv, de exemplu, ca obiectul pentru care se cere improprietarirea este unul furat. Bineinteles ca noi, reprezentantii celor un milion de sustinatori ai LEGII COJOCARU, care am semnat ACTUL CONSTITUTIV al PARTIDULUI POPORULUI, in adunarea generala din 3 iulie, 2010, vom contesta aseasta cerere.

20. In ziua de 29 iulie, 2010, toti reprezentantii nostri teritoriali au primit sms-uri si telefoane, prin care li s-a cerut sa trimita listele cu semnaturi numai la OTV.

Mai sunt si alte amanunte.
Astept opiniile si propunerile dvs.
Constantin Cojocaru

Formulare

admin — Wed, 07 Jul 2010 21:56:34 +0000

Formular lista de semnaturi

Formular adeziune

Formular imputernicire

Rapoarte

admin — Wed, 07 Jul 2010 21:15:31 +0000

Aici reprezentantii judeteni si locali vor putea sa-si posteze rapoartele referitoare la rezultatele actiunii de strangere de semnaturi (Rapoarte despre care se vorbeste in “Instructiunile nr.1″).

Instructiuni

admin — Wed, 07 Jul 2010 21:09:28 +0000

07.07.2010 Instructiunile nr. 1

Anunturi

admin — Thu, 01 Jul 2010 00:23:52 +0000

Sâmbătă, 3 iulie, 2010, ora 11,00, are loc consfătuirea susţinătorilor LEGII COJOCARU.

Consfătuirea are loc in Bucureşti, Calea Victoriei, Nr. 35 (Palatul Telefoanelor).

Participă reprezentanţii judeţeni şi alte persoane care au participat la strângerea de semnături.

Cei care doresc să participe sunt rugaţi să sune la tel. 0766.511.920 să se înscrie pe lista participanţilor. Înscrierile se primesc până vineri, ora 17,00.

Vor avea acces în sală numai cei înscrişi pe listă.

Constantin Cojocaru

Apel catre Domnul Dan Diaconescu

admin — Thu, 17 Jun 2010 14:27:45 +0000

Domnule Dan Diaconescu,

Vă aduc la cunoştinţă că, la data de 14.06.2010, proiectul legii privind despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul trecut, prin Legea 15/1990, din proprietatea lor comună în proprietatea statului roman, cunoscut opiniei publice şi sub denumirea de LEGEA COJOCARU, a fost înregistrat, din nou, la Senatul Romaniei, ca iniţiativă legislativă a senatorului Ioan Ghişe. Vă remit, anexat: a) cererea de înregistrare a iniţiativei legislative; b) textul proiectului de lege depus la Senat şi c) expunerea de motive la proiectul de lege.
Desigur, noi putem continua strângerea de semnături, pentru a da posibilitatea unui număr cât mai mare de români să-şi exprime sustinerea pentru acest proiect de lege. Putem avea în vedere chiar şi prezentarea semnăturilor la Administratia Prezidentială, pentru a solicita organizarea de către Preşedintele României a unui referendum, pentru consultarea poporului în legătură cu acest proiect de lege. Oricum, cu sau fără referendum, proiectul de lege tot la Parlamentul României trebuie să ajungă, unde va trebui să fie luat în dezbatere şi să fie adoptat.
Având în vedere că proiectul a ajuns, déjà, la Parlament, cu ajutorul domnului senator Ioan Ghişe, consider că trebuie să prezentăm, cât mai repede, la biroul permanent al Senatului, semnăturile strânse până acum, cu rugămintea ca biroul permanent al Senatului sa aducă la cunoştinţa senatorilor şi deputaţilor sustinerea de care se bucură proiectul de lege propus spre aprobare.
Îmi permit să vă atrag atenţia asupra unui aspect care îl consider de o importanţă deosebită. Listele cu semnăturile persoanelor care solicită adoptarea Legii Cojocaru reprezintă o componentă a patrimoniului naţional al Românilor. Este pentru prima dată în istorie când un milion de români îşi revendică drepturile de proprietate. Nimeni nu are voie să înstrăineze, să piardă sau să distrugă această componentă a patrimoniului naţional. Acesta este motivul pentru care vă solicit să păstraţi cu bună credinţă şi diligenţă listele cu semnături, până la predarea lor către o instituţie competentă a statului român. Până la această predare, listele pot fi prezentate instituţiilor statului român de care depinde adoptarea proiectului de lege. Nu, însă, şi înstrăinate, pierdute, sau distruse.

În aşteptarea răspunsului dumneavoastră,

Vă asigur de întreaga mea disponibilitate de colaborare pentru binele poporului român,

Dr. Constantin Cojocaru

Bucureşti, 16.06.2010

Scrisoare deschisa (III)

admin — Thu, 10 Jun 2010 00:34:12 +0000

Scrisoare deschisă (III)
Adresată Domnului Traian Băsescu, Preşedintele României
Domnule Preşedinte,

Guvernanţii spun poporului că România se află în criză din cauza crizei financiare internaţionale, care a lovit toate ţările şi, deci, ne-a lovit şi pe noi. Nu este adevărat.
Guvernanţii spun poporului că România nu poate ieşi din criză decât reducând salariile, pensiile şi ajutoarele sociale. Nu este adevărat.
Guvernanţii spun poporului că România s-a împrumutat şi se împrumută pentru a plăti salarii şi pensii. Nu este adevărat.
Criza financiară nu a lovit toate ţările, ci numai pe unele, cele implicate în ingineria financiară pusă la cale de „băieţii deştepţi” de pe Wall Street, New York, pentru jefuirea planetei. Cu excepţia BNR, economia românească nu a fost implicată în această inginerie şi nu este afectată de ea.
România se confruntă cu o gravă criză economică, care nu este determinată de criza financiară internaţională, ci de cauze interne. Ea este determinată de aşa-zisa privatizare. Prin această „privatizare”, cea mai mare parte a capitalului românesc a trecut, pe nimic, în proprietatea străinilor. Din această cauză, banii reprezentând fondul de amortizare şi cea mai mare parte a profiturilor nu au mai fost investiţi pentru reînoirea şi sporirea capitalului – echipamente, maşini, fabrici, uzine etc – ci au fost transformaţi în bunuri de consum de lux, sau transferaţi în afara ţării. În prezent, capitalul românesc este uzat, învechit, neproductiv, necompetitiv. Din cauza asta se restrânge producţia, se reduc locurile de muncă, se reduc salariile în sectorul productiv. Toate vor continua să se reducă, dacă nu oprim hemoragia. Nu din cauza crizei financiare internaţionale, ci din cauză că, în 1990, în loc să se aplice LEGEA COJOCARU, s-a aplicat LEGEA BRUCAN (Legea 15/1990). Din această criză economică nu se poate ieşi decât prin LEGEA COJOCARU, adică prin despăgubirea românilor pentru capitalul de care au fost deposedaţi prin Legea 15/1990 şi utilizarea acestor despăgubiri pentru realizarea unui program de investiţii de peste 400 miliarde de euro, în următorii 10 ani.
România se confruntă cu o gravă criză bugetară, care nu este determinată nici de criza economică internă, nici de criza financiară internaţională, ci de incompetenţa, iresponsabilitatea şi lăcomia guvernanţilor. Iată, ce spun cifrele (A se vedea şi tabelul nr. 16, anexat).
La începutul anului 2009, România avea o datorie publică de 20 miliarde de euro (A nu se confunda cu datoria externă, care, în prezent, este de aproape 80 miliarde de euro). În cursul anului 2009, la bugetul naţional s-au colectat venituri în valoare de 37 miliarde euro, dar s-au făcut cheltuili în valoare de 47 miliarde de euro. Deficitul (diferenţa între cheltuieli şi venituri), de 10 miliarde de euro, s-a acoperit prin noi împrumuturi, în valoare totală de 10 miliarde de euro. Astfel că, la începutul anului 2010, datoria publică a ajuns la 30 miliarde de euro, iar serviciul acestei datorii, în anul 2010, este de 10 miliarde de euro. Din această sumă, 8,2 miliarde sunt rate, restul, de 1,8 miliarde, reprezintă dobânzi.
FMI-ul, care a acordat cea mai mare parte din cele 10 miliarde împrumutate anul trecut, pune condiţia ca, în acest an, 2010, deficitul să nu fie mai mare de 6,8% din PIB, adică să nu fie mai mare de 8,2 miliarde de euro (la un PIB estimat de 120 miliarde de euro). Asta înseamnă că, în acest an, Guvernul României nu se mai poate împrumuta decât cu suma de 8,2 miliarde de euro. Exact, ratele la împrumuturi. Ceea ce face ca, la sfârşiul acestui an, să avem, din nou, aceiaşi datorie publică, de 30 miliarde de euro, pentru care, la anul, în 2011, va trebui să plătim, din nou, un serviciu de 10 miliarde de euro.
În anul 2009, cheltuielile bugetului naţional, în valoare totală de 47 miliarde de euro, s-au compus din: 26 miliarde euro pentru salarii, pensii şi ajutoare sociale; 18 miliarde de euro pentru achiziţii de bunuri şi servicii şi 3 miliarde euro pentru serviciul datoriei publice (rate plus dobânzi). Se observă că, valoarea veniturilor, de 37 miliarde de euro, a fost mult mai mare decât valoarea salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale, de 26 miliarde de euro. Deci. nu pentru salarii şi pensii a împrumutat Guvernul cele 10 miliarde de anul trecut, ci pentru a avea la dispoziţie 18 miliarde de euro pentru achiziţii de bunuri şi servicii, “puşculiţa” de unde se sifonează banii pentru firmele căpuşe ale guvernanţilor. Dacă ar fi fost competent şi responsabil, anul trecut, Guvernul Boc ar fi trebuit să se mulţumească cu o „puşculiţă” de 8 miliarde, adică să nu fi împrumutat nici un euro. În acest fel, în anul acesta, 2010, serviciul datoriei publice ar fi fost, ca şi anul trecut, de 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că ar fi fost bani suficienţi şi pentru salarii, pensii, ajutoare sociale şi pentru achiziţii de bunuri şi servicii. Nu am fi avut nici o criză bugetară.
În trimestrul I al acestui an, 2010, veniturile bugetului au fost de 9,1 miliarde de euro, iar cheltuilile de 11,4 miliarde de euro, fiind compuse din: a) 7,1 miliarde pentru salarii, pansii şi ajutoare sociale; b) 0,5 miliarde pentru serviciul datoriei publice ; c) 3,8 miliarde pentru achiziţii de bunuri şi servicii. Deficitul, de 2,3 miliarde de euro, s-a acoperit, evident, cu noi împrumuturi. Se observă că, şi în acest trimestru, veniturile au fost mai mari decât salariile, pensiile şi ajutoarele sociale. Noul împrumut, de 2,3 miliarde de euro, nu s-a făcut pentru salarii şi pensii, ci tot pentru „puşculiţă”.
Pentru intregul an 2010, se prognozează venituri bugetare de 36, 4 miliarede de euro. Condiţia cerută de FMI este ca deficitul să nu fie mai mare de 8,2 miliarde de euro. Asta înseamnă că cheltuielile să fie de maximum 44,6 miliarde de euro (36,4+8,2). Serviciul datoriei este de 10 miliarde de euro. Mai rămân 34,6 miliarde, care trebuie împărţite între salarii, pensii şi ajutoare sociale, pe de o parte, şi achiziţii, pe de altă parte. Dacă ţinem seama că, în trimestrul I al anului, salariile, pansiile şi ajutoarelor sociale au foast de 7,1 miliarde, rezultă că, pe tot anul 2010, aceste cheltuieli s-ar ridica la 28,4 miliarde de euro. Pentru achiziţii mai rămân 6,2 miliarde de euro. Din aceştia, numai în trimestrul I, s-au cheltuit 3,8 miliarde de euro. Mai rămân 2,4 miliarde de euro, pentru 3 trimestre. Cu siguranţă, cele 2,4 miliarde de euro au fost, deja, cheltuite, până în prezent, adică până la sfârşitul trimestrului II. În aceşti bani intră, printre altele, şi medicamentele. Iată că, Guvernul Boc, prin împrumutul de 10 miliarde de anul trecut, a pus în pericol siguranţa sănătăţii, deci viaţa a milioane de români.
Prin reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi cu 15% a pensiilor şi ajutoarelor sociale, în semestrul II al acestui an, 2010, se face o „economie” de 2,7 miliarde de euro. Acestea se duc, automat, la achiziţii, care cresc de la 6,2 la 8,9 miliarde de euro. Dar nu pentru medicamente, ci pentru „borduri”. Atentatul la siguranţa vieţii românilor rămâne, deoarece, reducerea, salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale va avea acelaşi efect cu reducerea cheltuielilor bugetare pentru medicamente, adică moartea cu zile a milioane de români.
România dispune, în acest moment, de o rezervă internaţională de 35 miliarde de euro. Pentru a rezolva criza bugetară din acest an, putem lua cele 2,7 miliarde de euro de la rezervă, lăsăm neschimbate salariile, pensiile şi ajutoarele sociale şi cheltuim cele 2,7 miliarde exclusiv pentru bunuri şi servicii de care depinde siguranţa naţională, viaţa românilor. Între timp, până la sfârşitul anului, un guvern competent şi responsabil, trebuie să se angajeze să reducă numărul de salariaţi din sectorul bugetar, să reducă salariile bugetare nesimţite, ca şi pensiile nesimţite. Să reducă şi scurgerile pentru spagă din „puşculiţa” pentru achiziţii de bunuri şi servicii.
Pentru anul 2011 şi următorii, singura soluţie pentru ieşirea României din criza bugetară, ca şi din criza economică, o reprezintă LEGEA COJOCARU. Prin aplicarea acestei legi, în anul 2011, am putea colecta la Fondul Naţional de Despăgubiri şi Investiţii (FNDI), 24-25 miliarde de euro. Din acestă sumă, am putea sacrifica 10-12 miliarde pentru a finanţa serviciul datoriei publice, astfel încât, în cel mult 3 ani, să scăpăm de datoria publică şi să nu mai permitem guvernanţilor să mai facă împrumuturi. Statul român trebuie să funcţioneze cu veniturile colectate din taxe şi impozite. Nici un leu în plus. Acesta este, de fapt, statul popular, competent şi responsabil, propus prin PROIECTUL PENTRU ROMÂNIA.

Dr. Constantin Cojocaru 9.06.2010

Scrisoare deschisa (II)

admin — Thu, 10 Jun 2010 00:32:00 +0000

Scrisoare deschisă (II)
Adresată Domnului Traian Basescu, Preşedintele Romaniei.
Domnule Preşedinte,
În scrisoarea anterioară, v-am prezentat două soluţii prin a căror aplicare s-ar evita reducerea salariilor bugetarilor, a pensiilor şi a ajutoarelor sociale. Am demonstrat, cu cifre, că reducerile preconizate de Guvern ar duce la “economisirea” a 2,68 miliarde de euro, in trimestrul II al acestui an. Prima soluţie propusă de mine constă in recuperarea celor 2,68 miliarde din sumele alocate achiziţiilor de bunuri şi servicii. A doua soluţie constă in preluarea celor 2,68 miliarde de la rezerva internaţională a Romaniei.
Am subliniat faptul ca atât soluţia propusă de Guvern, după opinia mea inacceptabilă pentru poporul roman, în acest moment, cât şi cele propuse de mine, nu rezolvă decât temporar şi parţial problemele cu care se confruntă bugetul statului, economia românească, în general. Chiar din cifrele prezentate de dumneavoastră, rezultă că deficitul total pe anul acesta ar fi de 11 miliarde de euro, dacă nu s-ar face reducerile de salarii, pensii şi ajutoare sociale. Deci, după ce facem aceste reduceri, mai rămâne un deficit de 8,36 miliarde. Ne-ati mai spus că serviciul datoriei publice pe acest an este de 10 miliarde de euro. Asta înseamnă că aproape întregul deficit din acest an (11 miliarde) provine din serviciul datoriei publice (10 miliarde). Adică statul român se împrumută nu pentru a plăti salarii şi pensii, aşa cum spun guvernanţii, ci pentru a plăti datoriile contractate în anii anteriori.
In declaraţia din 13.05.2010, ne-ati mai spus că, până în prezent, din imprumutul de 20 miliarde de euro, contractat cu FMI, UE si BM, am primit suma de 12 miliarde, din care, 7 miliarde s-au dus la rezerva internaţională, iar 5 miliarde la bugetul de stat, “pentru acoperirea deficitului pe anul trecut”, cum ziceţi dvs. Aici, nu aţi fost corect informat. Nu din aceste 5 miliarde s-a acoperit deficitul pe anul trecut. Acel deficit s-a acoperit din imprumutul de 9 miliarde contractat anul trecut de Guvernul Boc. Aceste 9 miliarde s-au adăugat la stocul provenit din anii anteriori, astfel ca la 31.12.2009, datoria totală a statului român a fost de 30 miliarde, cum ne informează BNR, pe site-ul său. Cele 5 miliarde sunt folosite pentru acoperirea deficitului din acest an.
Iată, deci, că, vom face şi reducerile de salarii şi pensii, şi va trebui să ne mai împrumutăm încă 8,36 miliarde, de la FMI şi din alte surse. Numai că, la sfârşitul anului, vom avea, din nou, o datorie de cel puţin 30 miliarde. Asta însemnă, pentru 2011, un serviciu al datoriei de cel puţin 10 miliarde. De unde luăm aceşti bani? Din noi reduceri de salarii şi pensii? Din noi împrumuturi? Din creşteri de taxe şi impozite?
În scrisoarea mea anterioră, pe care v-o retransmit, cu mici corectări in text, v-am spus că, pe termen mediu şi lung, singura soluţie care ne poate scoate din acest cerc vicios este adoptarea şi aplicarea de urgenţă a LEGII COJOCARU, pe care aş dori să v-o prezint, personal.

Dr. Constantin Cojocaru 19.05.2010

APEL

admin — Wed, 12 May 2010 20:58:57 +0000

Scrisoare deschisă adresată
Domnului Traian Băsescu, Preşedintele României
Domnule Preşedinte,
În declaraţia făcută în data de 11.05.2010, aţi spus că sunteţi dispus să analizaţi orice soluţie alternativă, care să înlocuiască reducerea salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale, fără să conducă, însă, la creşterea fiscalitătii, cu condiţia ca deficitul pe acest an să nu fie mai mare de 6,8% din PIB. Aţi cerut soluţii concrete, bazate pe cifre.
Vă propun două soluţii care îndeplinesc condiţiile puse de dumneavoastră.
Prima soluţie constă în reducerea cheltuielilor pentru achizitionarea de bunuri si servicii. Bunuri de folosinţă imediată sau de lungă durată. În primul trimestru al acestui an, valoarea acestor bunuri a fost egală cu 3,75 miliarde de euro. Într-un semestru, asta înseamnă 7,5 miliarde de euro. În semestrul 2 al acestui an, prin reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi prin reducerea cu 15% a pensiilor şi ajutoarelor sociale, se vor “economisi” 2,68 miliarde de euro. Putem lua aceşti 2,68 miliarde de la cheltuielile materiale, lăsând neschimbate salariile şi pensile. Putem, de exemplu, să amânam pe mai târziu proiectul e-Romania, în valoare de 0,5 miliarde de euro. Şi alte 4 de acelaşi fel.
A doua soluţie. BNR ne-a anunţat că, la 31.03.2010, rezervele internaţionale ale României au ajuns la suma de 34,78 miliarde de euro. Nimeni şi nimic nu ne împiedica să luăm cei 2,68 miliarde din această rezervă.
Cele două soluţii se pot aplica şi combinat. Ambele ne stau la dispoziţie pe termen scurt, pentru acest an. Pe termen mediu şi lung, trebuie să aplicăn LEGEA COJOCARU. În primul an de aplicare a acestei legi, în 2011, prin instituirea impozitului progresiv pe avere, vom colecta la Fondul Naţional de Despăgubiri şi Investiţii o sumă de circa 25 miliarde de euro, pe care îi vor primi cetaţenii ţării, îi vor investi şi vor crea 250.000 locuri de muncă, pentru cei care vor părăsi sectorul bugetar. În urmatorii 10 ani, prin aplicarea legii propuse, vom investi 440 miliarde euro şi vom crea 4,4 milioane de locuri de muncă. Îi vom aduce acasă pe toţi românii pribegi. Vom obţine cei 440 miliarde de euro prin oprirea hemoragiei de avuţie in afara ţării. In 2008, serviciul datoriei externe a depăşit suma de 40 miliarde de euro. În 2009, datoria externă a crescut, deci şi serviciul ei. În anul trecut, profituri reprezentând 60% din PIB nu au fost declarate şi nici impozitate.
Dr. Constantin Cojocaru 12 mai 2010