Răspunderea membrilor Guvernului

Articolul 109

În actuala Constituţie, articolul 109, are următorul cuprins

„(1) Guvernul raspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.

(2) Numai Camera Deputaților, Senatul şi Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Daca s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație şi Justiție.

(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.”

Iată şi textul acestui articol propus de noi:

„(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Preşedintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.

(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) Membrii Guvernului nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat.

(4) Membrii Guvernului condamnaţi pentru trafic de influență ori alte acte de corupţie sunt pedepsiţi cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii.”

Conform actualei Constituţii, miniştrii, ca şi parlamentarii, sunt deasupra legii. Articolul 16 din Constituţie, care prevede că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi că numeni nu este mai presus de lege, nu se aplică şi miniştrilor, cum nu se aplică nici parlamentarilor. Lor nu li se aplică prevederile Codului Penal, aşa cum li se aplică celorlalţi cetăţeni ai ţării. Ei pot fi urmăriţi penal numai dacă vor cei care i-au numit în funcţie, adică parlamentarii.

Consiliul Legislativ şi Curtea Constituţională nu sunt de acord nici cu propunerea noastră ca membrii Guvernului să răspundă penal, potrivit legii. Cele două instituţii interpretează Constituţia după bunul lor plac, astfel încât miniştrilor, ca şi parlamentarilor, să nu li se aplice prevederile articolului 16 din Constituţie.

Iată reacţia Consiliului Legislativ la propunerea noastră:

„6.12. Referitor la norma propusă la art. I pct.115, pentru art.109 alin. (2), potrivit căreia răspunderea penală a membrilor Guvernului urmează a fi stabilită prin lege, precizăm că, soluţia legislativă similară, propusă într-un alt proiect de revizuire, a fost declarată neconstituţională prin Decizia nr.799/2011 a Curţii Constituţionale. Astfel, Curtea a reţinut că actuala consacrare constituţională a dreptului Camerei Deputaţilor, Senatului şi Preşedintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor constituie, din perspectiva membrilor Guvernului, o garanţie constituţională de ordin procedural, menită să ocrotească interesul public, şi anume realizarea actului de guvernare prin exerciţiul mandatului. Cu alte cuvinte, prevederile art.109 alin. (2) din Constituţie instituie o măsură de protecţie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, având deci caracterul obiectiv al unei garanţii constituţionale a libertăţii individuale a persoanei care ocupă funcţia de demnitate publică şi a dreptului său la apărare. Or, prin abrogarea dispoziţiilor menţionate, garanţia constituţională este suprimată, împrejurare ce este de natură a încălca prevederile art. I 52 alin. (l) din Constituţie.”

Deci, „reprezentanţii” poporului român nu pot să-şi exercite mandatul încredinţat de popor decât dacă pot să încalce legea penală fără să fie sancţionaţi, aşa cum sunt sancţionaţi ceilalţi cetăţeni. Nu trebuie să ne mire o astfel de „interpretare” a prevederilor constituţionale, făcute de jurişti care au interpretat că sunt „constituţionale” legile prin care poporul român a fost deposedat de capitalul naţional, de resursele naturale ale ţării, de veniturile pe care le realizează zi de zi şi an de an.

Iată şi motivul pentru care am introdus, la acest articol, 109, alineatele (3) şi (4), prin care, pe de o parte, li se interzice miniştrilor orice amestec în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului, ca şi în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat, iar pe de altă parte, se dispune, prin Constituţie, ca miniştrii condamnaţi pentru trafic de influenţă sau alte acte de corupţie să fie pedepsiţi cu închisoare pe viaţă şi confiscarea averii. Parlamentarii nu vor mai putea să se joace de-a Codul Penal, să stabilească ei sancţiunile ce pot fi aplicate demnitarilor statului român pentru fapte de corupţie, cum au făcut, recent. Pedeapsa este, deja, stabilită, prin Constituţie. Rămâne ca Justiţia să stabilească numai vinovăţia. Odată şi odată trebuie să scăpăm, de corupţie, de acest flagel adus pe capul nostru de cei care s-au instalat la conducerea statului român prin lovitura de stat din decembrie 1989.

  • Distribuie pe retele de socializare

Etichete: , ,

Lăsaţi un Comentariu