Manifest: GATA!

MANIFEST

GATA!

FRAŢI ROMÂNI,

A venit timpul să ne unim şi să acţionăm pentru a ne elibera ŢARA de tagma jefuitorilor, pentru a ne recâştiga dreptul de a fi proprietari pe capitalurile şi veniturile realizate din munca noastră!

Gata cu utilizarea banilor şi a statului ca instrumente de jefuire a cetăţenilor!

Gata cu îmbogăţirea prin hoţie, corupţie şi înşelăciune!

Gata cu economia oligarhică!

Gata cu mafia politică!

Gata cu nomenclaturiştii şi securiştii transformaţi în politicieni!

Gata cu guvernanţii afacerişti, care s-au îmbogăţit furându-şi propriul popor!

Gata cu sărăcirea şi umilirea neamului românesc!

Gata pentru o economie democratică, productivă şi competitivă!

Gata pentru crearea unui sistem financiar care să apere capitalurile şi veniturile cetăţenilor!

Gata pentru construirea unui stat popular, care să ne garanteze drepturile şi libertăţile!

Gata pentru îmbogăţirea prin muncă, inovaţie şi economisire!

Gata pentru o clasă mijlocie înstărită, capabilă să deţină puterea economică şi politică şi să-şi impună propriile valori morale: munca, hărnicia, inventivitatea, spiritul de întreprindere, cinstea, demnitatea, solidaritatea socială şi naţională!

Gata pentru întoarcerea acasă a tuturor românilor care şi-au părăsit ţara şi familiile în căutarea unui loc de muncă!

Gata pentru prosperitate, demnitate şi credinţă!

GATA PENTRU ROMÂNIA NOASTRĂ!

Stimaţi concetăţeni,

1. În timpul regimului comunist, în perioada 1948-1989, cetăţenilor României le-a fost interzis dreptul de a avea capital în proprietate privată. Cetăţeanul a avut dreptul să aibă în proprietate privată numai unele bunuri de consum – casă, autoturism, mobilier, etc. Nu şi capital. Statul comunist a preluat o parte – circa o treime – din veniturile create de cetăţeni şi a transformat-o în capital real – fabrici, uzine, hoteluri, spaţii comerciale, etc. – care a intrat, formal, conform Constituţiei, în proprietatea comună, a întregului popor, de fapt, atribuţiile dreptului de proprietate fiind exercitate de statul comunist. Aceasta a fost, în fond, esenţa regimului comunist – lipsa dreptului cetăţeanului la proprietate privată asupra capitalului – de aici decurgând şi încălcarea celorlalte drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

2. Abolirea regimului comunist ar fi trebuit să se concretizeze în trecerea imediată şi integrală a capitalului din proprietatea comună (comunistă) a întregului popor în proprietatea privată a celor din ale căror venituri a fost acumulat acest capital, adică în proprietatea privată a tuturor cetăţenilor României.

Această formă de privatizare a capitalului acumulat în timpul regimului comunist a fost propusă prin proiectul de reformă cunoscut sub denumirea de „VARIANTA COJOCARU”. A se vedea, în acest sens, lucrările: PRIVATIZAREA: DE CE? CUM? PENTRU CINE?, 1990; IEŞIREA DIN PRĂPASTIE, 1998; CRIMA NUMITĂ PRIVATIZARE, 2008.

Trecerea imediată – în 1990 – a întregului capital în propriettea privată a tuturor cetăţenilor României ar fi determinat crearea, în România, a unei economii de piaţă democratice, productive şi competitive, crearea unei clase mijlocii majoritară în societate, care ar fi deţinut şi puterea economică şi pe cea politică şi ar fi asigurat funcţionarea unui stat de drept, cu adevărat democratic, clasă socială care şi-ar fi impus şi propriile valori morale: munca, hărnicia, inventivitatea, spiritul de întreprindere, cinstea, solidaritatea şi responsabilitatea socială şi naţională.

3. Guvernanţii României postcomuniste au încălcat drepturile de proprietate ale românilor, au respins „VARIANTA COJOCARU”, au trecut, mai întâi, prin Legea 15/1990, cea mai mare parte – peste 95% – a capitalului naţional acumulat în perioada 1948-1989 din proprietatea comună a întregului popor în proprietatea privată a statului, iar, apoi, prin legile „privatizării”, au trecut, vânzând pe nimic, acest capital în proprietatea privată a străinilor şi a unui grup minoritar autohton format din guvernanţi şi camarila acestora. Au săvârşit, astfel, cel mai mare jaf şi cea mai mare crimă din istorie.

Pe lângă cele peste 300 miliarde euro cât reprezintă valoarea capitalului care a făcut obiectul jafului numit privatizare, poporul român a fost păgubit şi cu valoarea profiturilor realizate în perioada 1990-2007. Aceste profituri au fost realizate cu capitalul cetăţenilor acestei ţări şi ar fi trebuit să intre în conturile şi buzunarele acestora. Aşa cum se poate vedea din Tabelul nr. 1 şi Graficul nr. 1, valoarea acestor profituri se ridică la peste 1.200 miliarde euro actuali. Până aici, jaful se ridică, deci, la 1500 miliarde euro. La aceasta, trebuie adăugată şi pierderea de PIB, avuţia pe care acelaşi popor român ar fi putut să o creeze în perioada 1990-2008 dacă nu ar fi fost deposedat de capital. Cu avuţia productivă (capital) acumulată până în 1989, în perioada 1990-2008, poporul român ar fi produs, în plus faţă de ce a produs sub povara „reformei”, un PIB suplimentar în valoare de 2.500 MILIARDE EURO. Iată dimensiunea cifrică, reală, a crimei numită privatizare! Monstruozitatea este exprimată în Tabelul nr. 2 şi Graficul nr. 2. Rog pe toţi cetăţenii ţării, pe toţi specialiştii români, să se gândească la ce s-ar fi putut face cu aceşti 4.000 miliarde euro, în construcţia de autostrăzi, de regularizare a cursurilor de apă, în producţia de energie electrică hidro, nucleară, eoliană, etc., în industrie, agricultură, servicii, etc.

Prin aşa-zisa privatizare, în România a fost creată o economie oligarhică, în care capitalul este concentrat în proprietatea privată a unui grup minoritar, care nu reprezintă mai mult de 5% din numărul familiilor româneşti, restul neavând capital în proprietate. Este o economie parazitară, în care averile nu s-au acumulat prin crearea de avuţie, ci prin însuşirea şi consumarea avuţiei productive creată înainte de 1989, prin corupţie şi jaf. Este o economie bolnavă, care a creat şi susţine o societate bolnavă.

Este o economie în care 80% din PIB îl reprezintă profiturile şi numai 20% salariile. Salariile românilor reprezintă sub o pătrime din cele europene, nivelul lor făcând, practic, imposibile economisirea şi investiţiile, acumularea de capital. Profiturile sunt transformate în bunuri de lux sau transferate în afara ţării, rămânând aproape nimic pentru investiţii în România. Aşa-zisa creştere economică din ultimii ani este o nouă şi mare manipulare pe care ne-o servesc guvernanţii noştri, o bună parte din PIB fiind obţinută prin transformarea în venituri a capitalului acumulat până în 1989 şi prin contractarea unei imense datorii externe, care a ajuns la peste 70 miliarde euro, adică mai mult de jumătate din PIB. Aşa cum se poate vedea din Tabelul nr. 3 şi Graficul nr. 3, ultimii cinci ani, în care guvernanţii s-au lăudat cu o creştere economică „robustă”, “sănătoasăde 6,7 şi 8 procente pe an, în realitate, PIB-ul rămas în ţară, pentru români, a scăzut, în anul 2007 fiind mai mic decât cel din anul 2003. În aceşti ultimi cinci ani, s-au scurs în afara ţării, pentru plata datoriei externe, pentru plăţi de dobânzi şi dividende, aproape 90 miliarde euro. Acest BIR creşte continuu, de la un an la altul. În curând, el nu va mai putea fi suportat.

Şi statul român, şi naţiunea română sunt în pericol de dezintegrare!

4. Prin aşa-zisa cuponiadă, în proprietatea privată a cetăţenilor României a ajuns 3-4% din capitalul naţional acumulat în perioada 1948-1989. Acest capital este administrat de cele cinci SIF-uri. Valoarea capitalului intrat în administrarea SIF-urilor nu s-a degradat, nu s-a diminuat, nu s-a înstrăinat. Valoarea lui a crescut continuu. Fabricile şi uzinele intrate în proprietatea privată a milioane de cetăţeni şi în administrarea SIF-urilor nu au fost închise, nu au fost demolate, numărul locurilor de muncă a crescut. Aceeaşi soartă ar fi avut-o întregul capital românesc dacă, în 1990, ar fi fost trecut în proprietatea privată a tuturor cetăţenilor României şi, în loc de cinci SIF-uri, am fi avut 500 de SIF-uri. Nu ar fi fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, nu am fi avut 4 milioane de dezrădăcinaţi şi tot atâtea familii destrămate!

Istoria a confirmat valabilitatea VARIANTEI COJOCARU.

5. În anul 1948, statul comunist, în mod abuziv, a deposedat cetăţenii României de capitalul pe care-l acumulaseră până la acea dată, acest capital fiind trecut din proprietatea privată a cetăţenilor în proprietatea comună (comunistă) a întregului popor.

Guvernanţii României postdecembriste au recunoscut abuzul făcut de statul comunist şi i-au despăgubit pe cei care fuseseră deposedaţi de capitalul lor. În anul 1948, statul român l-a deposedat pe Malaxa de capital, iar, după 1990, tot statul român l-a despăgubit pe Malaxa pentru capitalul de care îl deposedase. În 1990, statul român a deposedat poporul român de capital şi tot statul român trebuie să-l despăgubească, acum, sau mai târziu.

Ce s-a furat nu rămâne furat! Se restituie. Se despăgubeşte.

Acum avem un precedent, pe care nu l-am avut în 1990!

6. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană, dar marea majoritate a cetăţenilor ţării nu poate beneficia de oportunităţile pe care le oferă această aderare.

Uniunea Europeană oferă sprijin financiar nerambursabil (gratuit) cetăţenilor României pentru construirea de noi întreprinderi (afaceri) sau pentru dezvoltarea celor existente. Acest sprijin nu acoperă decât o parte din valoarea investiţiilor în cauză. Restul trebuie să provină din capitalul propriu al întreprinzătorilor. Întreprinzătorul român nu are capital propriu, deoarece a fost deposedat de acest capital de guvernanţii postdecembrişti. Din acelaşi motiv, nu are nici garanţii cu care să obţină credite de la bănci, în completarea finanţării nerambursabile, pe care ar putea să o obţină de la UE.

În 1990, guvernanţii români, împreună cu ciracii lor din massmedia, afirmau că dacă se va aplica VARIANTA COJOCARU, deci dacă cetăţenii vor primi în mod gratuit capital în proprietate privată, îl vor risipi, fiindcă, ziceau ei, omul preţuieşte numai bunurile în schimbul cărora a dat bani. De mulţi ani, UE acordă cetăţenilor Statelor Membre capitaluri în mod gratuit, fără teama că o să le risipească.

Încă o confirmare a valabiliatăţii VARIANTEI COJOCARU!

7. Dreptul de proprietate este sacru şi imprescriptibil. Mai devreme sau mai târziu, poporul român va fi despăgubit pentru capitalul de care a fost deposedat, în mod abuziv, de statul român postdecembrist, prin aşa-zisa privatizare. Mai devreme sau mai târziu, economia oligarhică din România va fi înlocuită cu una democratică, productivă, competitivă. Mai devreme sau mai târziu, societatea românească va scăpa de corupţie şi umilinţă, de sărăcie şi dezbinare şi îşi va impune morala sa bazată pe muncă, inovaţie, demnitate, solidaritate socială şi naţională.

Cu cât vom începe mai devreme aceste procese, cu atât mai bine. Putem porni pe drumul renaşterii chiar acum, în anul 2008.

Acum, ca şi în 1990, regenerarea economică, socială şi morală a poporului român nu se poate realiza decât prin rezolvarea corectă a problemei proprietăţii asupra capitalului. Toate „reformele” (justiţie, sănătate, educaţie, etc.) pe care politicienii le „implementează” din 1990 încoace rămân vorbe goale atâta timp cât proprietatea asupra capitalului are caracter oligarhic.

Soluţia pe care am propus-o în 1990 pentru rezolvarea acestei probleme nu mai poate fi pusă în practică astăzi. Acum, cea mai mare parte a capitalurilor a trecut în proprietate privată. Unele pe cale licită, cele mai multe pe cale ilicită. Nu este practică nici confiscarea în masă a capitalurilor însuşite prin aşa-zisa privatizare. Mulţi şi le-au însuşit licit, plătind preţul corect.

Procesele prin care vom dovedi caracterul licit sau ilicit al averilor acumulate după 1990 trebuie începute imediat şi finalizate cât mai repede, dar nu putem aştepta finalizarea lor pentru a trece la construcţia economiei şi societăţii care să ne aducă prosperitatea şi demnitatea. Trebuie şi putem să începem această construcţie imediat prin adoptarea unei soluţii la fel de simplă şi corectă ca şi aceea pe care am propus-o în 1990. Atunci puteam trece direct capitalul din proprietatea comună în proprietatea privată a cetăţenilor, cu toate consecinţele care ar fi decurs de aici în plan economic, politic, social şi moral. Acum putem ajunge la aceleaşi rezultate trecând în proprietatea aceloraşi cetăţeni, timp de 8-10 ani, un procent de 15-20% din venituri, respectiv din PIB, care să fie investite, transformate în capital.

8. Iată cum trebuie să procedăm.

Vom adopta LEGEA COJOCARU, prin care vom constitui un Fond Naţional de Despăgubiri şi Investiţii (FNDI), alimentat din: resursele financiare încasate de statul român prin vânzarea şi administrarea capitalului care se mai află, încă, în proprietatea sa; sumele încasate prin instituirea unui impozit progresiv pe avere (terenuri şi clădiri) şi cifra de afaceri, alte surse stabilite prin lege.

Cetăţenii vor primi obligaţiuni emise de statul român, în valoare de 20.000 euro de persoană îndreptăţită.

Prin aceste obligaţiuni, statul va recunoaşte că i-a deposedat pe cetăţeni de capital şi se va obliga să-i despăgubească pentru acest capital, într-o perioadă de 10 ani.

Statul va răscumpăra obligaţiunile, treptat, pe parcursul celor 10 ani, dând cetăţenilor, în schimbul obligaţiunilor, sume băneşti din FNDI, care vor fi utilizate exclusiv pentru finanţarea de proiecte de investiţii, după aceleaşi reguli folosite la finanţările nerambursabile oferite din fonduri UE. Inclusiv pentru completarea finanţărilor nerambursabile primite de la UE.

9. În evaluarea acestei propuneri, vor fi avute în vedere următoarele:

· În perioada 2007-2013, România primeşte de la bugetul UE suma de circa 30 miliarde euro, adică 4,3 miliarde euro pe an. Deşi par substanţiale, la prima vedere, aceste sume nu reprezintă, în realitate, nici o zecime din cele ce ar trebui şi ar putea fi investite de cetăţenii României.

· În perioada 2008-2013, conform Planului Naţional de Dezvoltare, PIB-ul României ar trebui să fie, în medie, egal cu 140 miliarde euro pe an, din care investiţiile ar putea fi de cel puţin 45 miliarde euro pe an, adică circa o treime din PIB. În condiţiile actuale, în care românii sunt lipsiţi de capital, ei nu pot economisi nici o zecime din ceea ce le trebuie.

· Numărul celor îndreptăţiţi să fie despăgubiţi pentru capitalul de care au fost deposedaţi de guvernanţii postdecembrişti este de circa 18 milioane persoane.

· Valoarea totală a despăgubirilor propuse este egală cu suma de 360 miliarde euro (18 milioane persoane x 20.000 euro).

· În anul 2007, la bugetul consolidat al statului român au fost preluate 31% din veniturile create de cetăţenii ţării. În acelaşi an, în Danemarca, ţară dezvoltată a Uniunii Europene, la bugetul consolidat al statului s-au preluat peste 50% din veniturile create de cetăţenii acelei ţări. Nu inventăm roata. Facem ce fac şi alţii, urmărind, însă, să ne rezolvăm problemele specifice.

· Prin impozitul progresiv pe avere pe care îl propun, la Fondul Naţional pentru Despăgubiri şi Investiţii vom prelua, anual, 20% din PIB. În următorii 5 ani, 2009-2013, aceasta înseamnă 28 miliarde euro pe an, adică un total de 140 miliarde euro, sau 39% din cele 360 miliarde euro – valoarea totală a despăgubirilor. În aceşti primi 5 ani, vor primi despăgubirea de 20.000 euro nu mai puţin de 7 milioane de români, cei care vor prezenta cele mai competitive proiecte de investiţii.

· În mod firesc, ca urmare a investiţiilor făcute în perioada 2009-2013, în următorii 7 ani de programare UE, 2014-2020, PIB-ul României va fi mai mare, putând ajunge la o medie de 230 miliarde euro pe an. 20% din această sumă înseamnă 46 miliarde euro pe an. Asta înseamnă mai puţin de 5 ani pentru încheierea procesului de despăgubire. În total, sub 10 ani.

· Sintetizând, în aceşti următori 10 ani, 2009-2018, vom putea face investiţii suplimentare, în plus faţă de cele pe care le-am face fără aplicarea LEGII COJOCARU, în valoare de 360 miliarde euro. Cu aceste investiţii am putea crea cel puţin 3,6 milioane noi locuri de muncă (un loc de muncă la fiecare 100.000 euro investiţi), adică aproape toate locurile de muncă distruse în ultimii 20 de ani prin „reforma” mafiot-oligarhică, suficiente pentru a aduce acasă pe toţi dezrădăcinaţii tranziţiei. În cei 10 ani, investiţia de 360 miliarde euro ne va aduce venituri suplimentare (PIB) în valoare de 600 miliarde euro (o unitate de PIB la 3 unităţi de capital investite, ţinând seama şi de eşalonarea în timp a celor 360 miliarde euro). 30% din aceste venituri, adică 180 miliarde euro, vor deveni venituri suplimentare la bugetul consolidat al statului.

În condiţii normale, adică fără şpăgi, fără corupţie, în medie, ţinând seama de relieful României, putem construi autostrăzi de cea mai bună calitate, cu 10 milioane euro/km. Ne-ar tebui, deci, numai circa 50 miliarde euro, pentru a construi 5000 km de autostrăzi, care vor tăia de 5 ori ţara de la nord la sud şi de alte cinci ori de a vest la est. Alte 50 miliarde euro, ne-ar fi suficiente pentru a regulariza toate râurile ţării, pentru a scăpa complet şi definitiv România de inundaţii şi pentru a acoperi aproape integral consumul ţării de energie electrică cu aceea produsă în hidrocentrale. Plus irigaţii pentru tot terenul arabil al ţării. Şi tot ne mai rămân 400 miliarde pentru sporirea capitalului şi îmbunătăţirea tuturor celorlalte servicii publice – învăţământ, sănătate, cultură etc!

10. Pentru a înţelege mai bine impactul pe care LEGEA COJOCARU îl va avea asupra vieţii românilor, vă propun să coborâm la nivelul localităţilor ţării şi să facem câteva calcule, pe cât de simple, pe atât de lămuritoare.

Să luăm, de exemplu, o comună cu o populaţie de 3.300 de locuitori, din care 2.700 au 18 ani, deci sunt îndreptăţiţi să primească cele 20.000 euro despăgubiri. Aceasta înseamnă 54 milioane euro (2.700 * 20.000). Cu aceşti bani, în acea localitate, se pot construi 54 societăţi comerciale, fiecare cu un capital de 1 milioan de euro – exploataţii agricole, unităţi industriale, de orice fel, unităţi de prelucrare a laptelui, a cărnii, fabrici de ulei, de biocombustibili, de prelucrare a lânii, inului, cânepii, fabrici de textile, de confecţii, unităţi de construcţii, de reparaţii, comerţ, servicii, etc.

În medie, pentru crearea unui loc de muncă este necesară o investiţie de 100.000 euro. Cu cele 54 milioane euro, în comuna noastră vor putea fi create 540 noi locuri de muncă, adică aproape un loc de muncă pentru fiecare familie.

Mai departe. În medie, 3 unităţi de capital produc o unitate de venit (profituri plus salarii), pe an. Cele 54 milioane euro investite în comuna noastră vor crea venituri în valoare de 18 milioane euro pe an, sau 20.000 euro pe an, pentru fiecare din cele 900 de familii ale comunei. În plus faţă de ce cîştigă ele în prezent.

Mai departe. Circa 20% din veniturile create prin investiţiile care vor fi făcute în comuna noastră vor fi preluate la bugetul local, sub formă de taxe şi impozite. Anual, aceasta înseamnă 3,6 milioane euro (18 milioane * 0,20), în plus faţă de veniturile actuale ale primăriei, bani care vor putea fi cheltuiţi pentru modernizarea drumurilor, sistemelor de alimentare cu apă, cu gaze, cu energie electrică şi termică, a serviciilor de canalizare, de salubritate, pentru construirea/ modernizarea de şcoli, grădiniţe, cămine culturale, de copii, de bătrâni, etc., bani care nu vor mai trebui „cerşiţi” de la consiliul judeţean, sau de la guvern.

Aceleaşi calcule pot fi făcute şi pentru oraşele ţării, pornind de la numărul locuitorilor acestora.

Iată adevărata descentralizare de care are nevoie ŢARA!

Invit pe toţi primarii localităţilor României să cântărească aceste cifre, cu realism şi responsabilitate, să vadă, astfel, consecinţele pe care adoptarea LEGII COJOCARU le va avea asupra vieţii comunelor şi oraşelor lor, asupra vieţii locuitorilor care i-au ales în funcţia de primar. Să prezinte şi să explice aceste consecinţe concetăţenilor lor. Indiferent de culoarea lor politică.

Poporul are prioritate! Atât faţă de interesele personale, cât şi faţă de cele partinice.

11. Pentru ca LEGEA COJOCARU să fie adoptată şi aplicată, ca şi toate celelalte legi de care depinde regenerarea noastră economică, socială şi morală, este nevoie ca ea să fie cunoscută şi susţinută de toţi românii care nu au făcut parte din conducerea statului român nici înainte, nici după 1989, nu au participat la distrugerea şi jefuirea capitalului românesc, înşelând şi furând poporul român, nu s-au îmbogăţit făcând „afaceri” cu statul român postcomunist.

12. Public, mai jos, LEGEA COJOCARU privind despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul trecut, prin Legea 15/1990, din proprietatea lor comună în proprietatea statului român (Proiect), împreună cu formularul de LISTĂ pentru strângerea de semnături de la persoanele care solicită adoptarea acestui proiect.

Vă propun să transformăm acţiunea de strângere de semnături pentru susţinerea proiectului de lege într-o amplă MIŞCARE POPULARĂ, prin care vom câştiga toate drepturile de care suntem privaţi de atâta amar de vreme.

Vă invit să treceţi la organizarea de centre locale de iniţiativă pentru strângerea de semnături: la nivel de străzi, cartiere, sate, comune, oraşe, municipii. Să construiţi centre judeţene de coordonare şi centre zonale de coordonare. Zona va fi constituită dintr-un colegiu uninominal pentru un deputat, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 35/2008.

Vă veţi alege singuri, în mod democratic, conducătorii de centre locale, zonale şi judeţene.

Mă puteţi contacta şi puteţi trimite propuneri la adresa centrala@variantacojocaru.ro.

Detaliile referitoare la multiplicarea, completarea, colectarea şi depunerea listelor pentru susţinerea proiectului de lege vor fi publicate pe site-ul www.variantacojocaru.ro, la rubrica „Documente”.

Fiţi siguri că, în momentul în care vom fi strâns un număr suficient de semnături, vom găsi modalitatea constituţională prin care vom impune VOINŢA POPORULUI ROMÂN, prin care vom adopta şi aplica LEGEA COJOCARU, ca şi toate celelalte legi de care avem nevoie pentru a trăi în prosperitate şi demnitate.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Dr. Constantin Cojocaru

Bucureşti,

1 August, 2008

Comentarii
  • En vela…

    [...]Toda mi vida la he pasado con el mismo presidente. No sólo yo, sino que mi mamá y mi papá –nacidos en el 57 y en el 54, respectivamente- tampoco recuerdan a otro, que no sea el que hoy se ha despedido de sus cargos.[...]…

  • NU PREA AM INTELES DAR SINT DE ACORD CU MAJORITATEA DAR SA NU AVEM SURPRIZA CELUI CARE A FUGIT DUPA AUTOBUZ SI STRIGA I GURA MARE CA A FACUT O ECONOMIE SI UN AMIC II ZICE “BA DA PROST ESTI DE CE NU AI FUGIT DUPA UN TAXI FACEAI ECONOMIE MAI MARE
    PROIECTIA DV PARE SA ELIMINE FRUSTRAREA POPULATIEI, DAR CINE APLICA ACEST DEMERS , VAD CUM POPORUL NU TRIMITE SEMNATURILE,TOTUSI PARLAMENTUL E FORUL LEGISLATIV,CARE VA AVIZA PUNEREA IN FUNCTIE A LEGII COJOCARU, MULT SUCCES
    DACA REUSITI AM DOUA ACTIVITATI CHEIE SI DE SUCCES PENTRU MEDIUL RURAL SI POT ADUCE O MASURA ADIACENTA LA LEGEA COJOCARU LEGEA NICKUSOR ,CARE VA ADUCE 4 MIL DE LOCURI DE MUNCA CU SAU FARA LEGEA COJOCARU
    M.N.

  • orban ionel

    dl-e barbu cred ca romani dorm an picioare. faceti aceasta emisiune de atata tinp si nici un roman nu schiteaza nimic cred ca ne meritam soarta. si totusi asi vrea sa cred caci antr-o buna zi sa iesim din nou pe strazi si sa cerem dreptatea acestei natiuni. suntem pacaliti si jefuiti de niste mafioti care nu le mai pasa de nimeni si nimic. an curand va veni ziua cea mare an care ne vom cere drepturile si nu o sa avem cu-i le mai cere.pentru ca vor fugi din tara cu tot ce au furat.

  • marcel ciausu

    unde se poate semna pentru ca sint decord cu varianta cojocaru in iasi

  • mai treceti si prin calan sa vedeti ce aramas din conbinatul VICTORIA,,ce a facut CEAUSESCU IN 20 de ani au vandut altii in 2 ani

  • va sustinem,in legatura cu legea cojocaru tot orasul calan,mergeti in continuare tot asa

  • va sustin

  • Fuiorea Tudor

    Sunt de acord cu acest proiect de Lege.De ce?1-Pentru ca avem dreptul la Propietate(sa ne aducem aminte .propietari si beneficiari).Pin tot ce-au facut comunisti pana acum .n-au facut decat sa compromita 1-Propietatea.2-Democratia .Si cred ca prin aceste doua cuvinte se intelege ca au compromis tot ce se putea realiza in aceasta tara.Dar. mai avem o sansa cu acest proect.Am vazut C.V. Domnului Cojocaru.am citit interviurile din presa si ma indreptateste sa am incredere in acest proect.P.S._unde suntem si unde vrem sa ajungem a depins si depinde numai de noi.Succes cu responsabilitate.

  • Sarcani Gabriela

    Ar trebui despagubiti toti cei care au creiat avutia nationala din perioada 1944-1989,proportional cu anii munciti cu salarii mici in timp ce toate documentele din epoca recunosteau ca li se retinea automat 30-40 procente pentru Fondul de dezvoltare economico-sociala.Este vorba de fapt de munca a 3 generatii,bunicii,parintii nostri si noi cei care am muncit cu totii in acei ani.Ce vina au cei care sunt deja morti sau vor fi morti la data aplicarii legii?De ce sa nu-i mosteneasca urmasii lor ,cum s-a procedat cu averile confiscate?Cum ramane cu drepturile lor?Ce drepturi au cei care vor avea 18 ani cand s-ar aplica legea?Cu ce au contribuit acestia la avutia netionala jefuita?Aceasta prevedere este aberanta!Propun regandirea legii ,daca se doreste sa fie o reparatie adevarata,pai asa sa fie!Apoi mi se pare incorecta evaluarea patrimoniului jefuit la doar cca 400 mild.E ,dar asta este deja o alta chestiune.desigur tipic romaneasca….

  • georgiana

    sunt de-acord dar pana se va putea e drum lung si nu se stie daca reusiti sa faceti ce v-ati propus..

  • georgiana

    imi spune si mie cineva cine v-a venit in jud olt dupa semnaturi???

  • sunt de acord cu legea lui dimnu cojocaru

  • Steve

    Romeo puiule nu mai veni cu diversiuni…..
    Raspunde sincer la intrebare:incercarea de a impozita un furt
    inseamna nationalizare?In toate tarile cu vechime in,,capitalism”
    ca Germania,Franta,SUA se practica,, nationalizarea” asta de 100 ani…
    sau simti si tu ca iti fuge pamantul de sub picioare?SA VA FIE RUSINE!

  • Romeo

    pentru domnul Barbu
    este greu sa explici ceva unui om care ‘calca in picioare’ orice explicatie pe care nu vrea sa o inteleaga si il discrediteaza pe cel care a formulat-o. Aveti aceeasi comportare ca si Radu Moraru sau Vadim Tudor, dispretuiti pe toti care vor sa explice impotriva prostiilor voastre.
    Cui vreti dvs sa luati averea ? Lui Vantu ? Voiculescu ? Copos ? Tiriac ? Copos ? Ion Niculae ? Celor din parlament pe care i-a ales o minoritate a populatiei, primul parlament ilegitim din istoria tarii, deoarece mai putin de 50- % s-au dus la vot. Hai sa fim seriosi ! Nu va leaga nimeni, cei care conduc nu va baga in seama ineptiile.
    Confundati banii cu capitalul format din cladiri, masini, materie prima si finita. Acel capital nu mai exista, ori s-a impartit celor de mai sus ori s-a irosit in 20 de ani de deficit comercial.
    Chemati in emisiune pe Isarescu, Fl Georgescu, Tanasescu, Baltazar, Daianu, Croitoru, va accepta vreunul din ei legea lui Cojocaru ? E foarte simplu sa promiti unor amarati 20.000 euro, depinde cine va munci pentru acesti bani. Tariceanu a refuzat sa mareasca salariile profesorilor cu tot riscul ratarii alegerilor, desi putea usor sa faca o inflatie de 50 % si se rezolva totul. De unde scoateti dvs 400 miliarde de euro ?
    Poate Ionut Popescu ia de la stat acesti bani, dar ca el mai sunt maxim 1000 de oameni, nu 20 milioane. Sigur am face altceva cu acesti bani, dar atunci cand directorii aveau 500 dolari salariu, prin anii 1993, toti s-au apucat sa deturneze capitalul intreprinderilor catre firme private. Deci ori platiti bine un director, ori va deturna pentru camarila lui.
    Nu veti reusi niciodata sa analizati cate averi au fost facute cinstit si cate prin jefuirea averii comune din 1990, nu aveti nici cu cine, nici nu veti putea sa-i platiti. Se vede foarte bine ca dosare ca ale lui Nastase, Copos, Patriciu nu vor fi finalizate niciodata. Cum credeti ca dintr-o data vor fi solutionate 10.000 dosare de mari jefuitori ? Acum vad ca o lasati mai moale, nu le dati la toti 20.000, probabil ca iar apuca doar smecherii ? Cine are dreptul la acesti bani ? Cei de 28 de ani care nu au muncit pentru acea avere a poporului, sau cei care aveam un 1-5 de vechime in 1990.
    In realitate, aceasta lege nu va fi aplicata niciodata, dvs sunteti platit pentru a ridica inca odata o parte a populatiei impotriva celeilalte. Faceti-va jocul in continuare, nu va pot opri eu, nu am decat sa regret ca sunt nascut in tara asta in care manipularea prin media este mai presus de munca.

  • Romeo

    cine nu vrea azi 20.000 euro cadou ? 20 milioane de romani ori 20.000 rezulta 400 miliarde, sau PIB ul tarii pe vreo 4 ani. Cine da acesti bani, ca oricum am intoarce-o vor fi bani in spate ? In 20 ani multe firme s-au inchis, s-au vandut ca fier vechi, sau s-au privatizat (Petrom, BCR). Odata privatizate, nimeni nu le va da inapoi decat cu forta. Sistemul capitalist ne va tranti usa in nas, ca sa cumparam gaze naturale sau banane, kiwi, televizoare, computere, telefoane mobile va trebui sa dam ceva in schimb, si nu avem ce, nimeni nu va mai investi aici ca sa vina o nationalizare de genul celei propusa de Cojocaru. Ma intreb cine v-a dat acel titlul de Dr, probabil nomenclastura comunista.
    Singurii bani care i-am putea obtine ar fi prin privatizarea a ce a mai ramas la stat, dar nici Petrom, nici BCR nu au adus macar un miliard. Nimeni din afara nu ar mai cumpara ceva aici, de frica nationalizarii, degeaba vom vinde Posta sau hidrocentralele, nimeni nu ne va da credit 100 milioane daca nu respectam normele UE. Oricum propunerea dateaza din 2008, deci perspectivele sunt doar in imaginatia noastra. Daca aceasta actiune va deveni cat de cat serioasa, consecintele pentru tara vor fi dezastruoase. A fost suficient ca un parlamentar sa ceara impozitarea averilor mari si imediat s-a spus ca sume mari d ebani parasesc bancile noastre. Asa cum mineriadele au tinut departe capitalul strain, actuala miscare ar aduce daune si mai mari.

  • mariana

    de acord cu legea COJOCARU!

  • Aurelia

    SUSTIN ACEST PROIECT SI IMPREUNA CRED CA VOM FACE O ROMANIE MAI PUTERNICA

  • dorin

    Daca iese mojicu”-n strada,actualii si fostii guvernanti(PDL,PSD,PNL,UDMR)vor fi omorati(la propriu)IN BATAIE.Eu de-abia astept sa vorbesc intre 4 ochi cu:ILIESCU,BASESCU,PRIGOANA,BERCEANU,VIDEANU,UDREA,ORBAN,TARICEANU ETC.

  • florin

    daca va fi pusa in aplicare legea18,o sa se stranga bugetul romaniei pe 1 an de la cei care nu pot justifica imensele averi ilicite

  • BUZOIANU STEFAN- CALARASI

    Ce faceti, v-ati apucat de treaba ? Trebuie sa ne organizam pe judete si sa incepem sa stringem semnaturi. Sa vorbim oamenilor despre PROIECTUL DE LEGE COJOCARU, de necesitatea creerii unei opinii cit mai raspindite in rindurile oamenilor. Sa vorbim si de la om la om. Nu toti oamenii se uita la OTV, si nu toti stiu despre acest proiect. Iar unii nici nu cred in reusita lui . Eu am zis: trebuie sa incercam, nu avem nimic de pierdut. Sa nu va imaginati ca este usor de strins intre 5000 si 25000 de semnaturi intr-un judet. Abia partidele mari, cu structuri in toate localitatile din tara, daca au reusit sa stringa citeva sute de mii de semnaturi pentru sustinerea presedintelui. In orasele mari este nevoie de 20-30-50 de persoane care sa coopereze, iar in comune cel putin 5-10 persoane. Socotiti ca in tara sunt aprox. 400 de orase si 3000 de comune. Ar trebui sa fie activi in tara pentru aceasta actiune o armata de oameni, de aprox. 50.000 de persoane. Ei, ce spuneti, este o gluma, o joaca ? Citi sunt dispusi si au si timp si mijloace sa plece cu autobuzul, trenul, sau masina proprie prin judet sa caute oameni. Semnaturile nu se string singure. Cine vrea sa faca ceva, ar trebui sa aiba in agenda telefonului cel putin 200-300 de numere de persoane din cele 50-70 sau 100 de localitati din judet. Cei care doriti sa va implicati, dati-va adresele si numerele de telefon pe acest site, pentru a fi contactati. Vreau sa stiu daca pe judete s-a inchegat un nucleu de 3-5 persoane care sa coopereze. Sau spunem OTV-ului sa vina el sa stringa semnaturi, iar domnului Cojocaru ii spunem ca nu suntem in stare de nimic. Ideea este buna, este superba, dar este greu. Nu se poate sa se dea un decret sa ne dea niste bani, si gata ?! Vad ca la vorbe, teorii suntem tari, unii au scris citeva pagini pe site. Cu vorbe si cu teorii nu se rezolva nimic. Oligarhii nu au furat tara asta cu vorbe, ci cu planuri, cu relatii, cu telefoane, cu unire(chiar si in partide). Va inchipuiti ca scriu unii niste teorii pe aici si se sperie banditii care au furat tara si spun: da, am furat si sa ni se confiste averea sau sa platim impozit mare pentru crearea fondului pentru romani. Ce spuneti ? BUZOIANU- CALARASI, tel.0729843282, buzoianustef@yahoo.com

  • Sper de aceasta data toti romanii sa inteleaga,nu va luati dupa cei care au interes sa compromita actiunea.
    Daca acum nu dam dovada de solidaritate,nu mai putem ridica fruntea in fata copiilor nostri.SEMNEAZA SI NU TE LASA INTIMIDAT. Solidaritatea populatiei aduce cu picioarele pe pamant si pe cei care pana acum ne-au dezbinat pe criterii politice si ne nesocotesc dreptul la un trai decent de 20 de ani.

  • BUZOIANU STEFAN- CALARASI

    Felicitari d-le Lulu 66 pentru ca ati studiat legislatia( Constitutia Romaniei si Legea 189/99 republicata) care reglementeaza INITIATIVA LEGISLATIVA A CETATENILOR. Din informatiile pe care le detin, la ora actuala, aceasta initiativa cetateneasca, proiectul de lege COJOCARU se afla in urmatoarea situatie: el a fost deja transmis catre Parlamentul Romaniei, respectind cerintele legale , in urma cu ani, prin 90 si ceva. Dar banditii nu au dorit sa il puna in dezbatere, ca doar nu erau ei prosti sa dea, de buna voie, ceva poporului roman. Acum, cind sunt alte semnale politice, se doreste ca prin stringerea unui numar mare de semnaturi, presedintele Romaniei sa fie determinat sa intervina, cu atributiile legale, sa introduca proiectul de lege COJOCARU in dezbaterea Parlamentului. Este un test, ca noi cetatenii sa stringem suficiente semnaturi, adica ne intereseaza proiectul, dar il verificam si pe presedinte cit de tare iubeste poporul si il doare de soarta lui. Prima etapa este stringerea de semnaturi, sa aratam ca vrem si suntem in stare de ceva, apoi sa vedem decizia, sustinerea si implicarea presedintelui. In functie de acestea se va vedea ce vom face mai departe. Felicitari celor care va exprimati parerea. Cred ca ce am scris, intereseaza pe multi. Succes tuturor, si perseverenta !
    BUZOIANU-CALARASI 0729843282

  • slow_shadow

    Sa va zic una buna: aceste lucruri le gasiti in orice manual de economie de clasa a XI-a si totusi sunt unele lucruri neconcludente!!!! Din anumite informatii stiu ca PIB-ul nu poate sa ajunga in romania de 150 miliarde euro in doar 5 ani (2008-2013) de la 45 miliarde de euro… Nu avem cum! fiti realisti si voi.. Nu va lasati vrajiti de ideea ca ve-ti avea in mana 20 000 euro fara sa faceti nimic….In Romania totul e pe bani! Chiar si sa iei bani trebuie sa dai bani(spaga)…..

    Atat am avut de spus pe acest sitte! Nu mai am de comentat!

  • Nicoleta

    domnule Cojocaru suntem niste personae din jud. Timis si suntem de acord cu proiectul de lege “cojocaru”, vream sa trimitem semnaturile
    noastre, dar nu prin posta deoarece posta nu asigura securitatea datelor personale, cum ar fi C.N.P care este trecut intr-o rubrica din tabelul de semnaturi. Comunicati-ne urgent cum am putea transmite semnaturile noastre prin sustinere electronica (OTV sau dumnevoastra direct). Unul dinre telefoanele noastre este: 0731831554 Nicoleta. Dti-ne sugestii cu privire la datele prsonele.

  • Odile

    D-nul Cojocaru se lupta de unul singur inca de pe la inceputul anilor 90. Nu cred ca cei 470 de parlamentari au fost vreodata interesati sa faca ceva pt tara ce o reprezinta. Ei reprezinta doar reminescentele structurilor sistemului demolat, renascut sub alte denumiri, pompoase legate de culori partinice. Sunt de fapt aceeasi oameni, care s-au grabit sa-si impuste seful si sa confiste o miscare de strada, declarand-o revolutie. Doar insigna purtata este diferita. Interesele, meschine si aceleasi. Odata ajunsi in Parlament, singura lor grija este doar propria persoana, si cei foarte apropiati…

  • Savantu

    Veniti in caracal pt voturi . pace-n irak !!!

  • Peter

    Sunt total de acord cu acesta propunere, dar din pacate este de nerealizat, guvernantii nu vor misca un deget pentru noi. Vom muri ca niste robi calcati pe cap de cizmele politicienilor, a miliardarilor de carton .Eu totusi sper. Speranta moare ultima.

  • panti flaviu

    sunt dew acord cu aceasta lege si astept sa semnez daca va pot de folos cumva contactatima …>>>

  • STEVE

    - sunt convins ca va exploda mamaliga.
    – cu ajutorul domnului Basescu îi vom ,,ciurui ‘’sigur.
    -stima profundă d-le Cojocaru,veţi intra in carţile de istorie(pozitiv ,nu ca alţii!)
    Apel pentru cei ce au ruinat ţara: ar fi cazul sa va luati bilete la avion:zilele va sunt numarate!(in atenţia panterei roz şi a celorlalte jivine ca voi….!)

  • Lulu66

    CONCRET , astept sa primesc si lamuriri referitoare la modul in care poate fi propusa si aprobata aceasta lege , conform normativelor in vigoare in Romania anului de gratie 2010 (si asta nu inseamna sa mi se aduca la cunostinta niste articole de lege , deoarece le pot gasi si eu , ceea ce si demonstrez mai jos) :

    Procedura legislativă de adoptare a unei legi

    Pentru ca întregul mecanism să se declanşeze este nevoie ca cineva să propună proiecte de legi – care, la capătul unui proces dificil şi, de regulă, îndelungat, să devină legi. Pentru ca un text să ajungă a fi discutat în Parlament el trebuie să îndeplinească unele condiţii.

    Au iniţiativă legislativă:

    1. Guvernul, ca instituţie, este cel mai îndreptăţit să conceapă şi să propună proiecte de legi – fără de care schimbările pe care acesta şi le-a propus în viaţa societăţii nu pot avea loc.

    Proiectele de lege sunt produsele unor echipe de lucru dintr-unul sau mai multe ministere, aprobate ulterior în cadrul unei şedinte în plen a Guvernului. Avizarea în cadrul unei astfel de şedinţe presupune adoptarea câte unei Hotărâri de Guvern, în parte pentru fiecare proiect, privind înaintarea spre dezbaterea de către Parlament a respectivului proiect de lege. Odată şedinţa de Guvern încheiată, Secretarul General al Guvernului trimite proiectul, textul Hotărârii de Guvern şi o scrisoare însoţitoare standard Secretarului General al Camerei Deputatilor sau Senatului – cu rugamintea de a declanşa procedura de dezbatere parlamentară (trimiţând, totodată, proiectul spre informare celeilalte Camere). Până la promulgare, textul cu pricina va purta titlul de proiect de lege.

    2. Un parlamentar sau mai mulţi pot depune şi ei propunerea legislativă, împreună cu o scrisoare însoţitoare, la Secretarul General al Camerei de care aparţin, iar acesta îl trimite spre avizare Consiliului Legislativ.

    În cazul textelor provenite de la deputaţi sau senatori, acestea se numesc propuneri legislative. Parlamentarii înşişi pot propune amendarea legislaţiei. Este nevoie ca fie şi un singur parlamentar să semneze o propunere legislativă pentru ca ea să fie înregistrată şi să fie luată în discuţie. Fireşte, însă, cu cât ea este semnată de mai mulţi parlamentari, chiar din mai multe partide, cu atât câştigă în reprezentativitate.

    3. 100.000 de cetăţeni, care să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare dintre acestea să se strângă minimum 5.000 de semnături, în cazul legilor organice şi ordinare.

    Cetăţenii nu pot avea initiaţivă legislativă în probleme fiscale, cu caracter internaţional sau cu privire la amnistii ori graţieri.

    4. Preşedintele, doar în cazul legilor de modificare a Constituţiei, la propunerea Guvernului, a cel puţin un sfert din numărul deputaţilor sau senatorilor sau 500.000 de cetăţeni din cel puţin jumătate din judeţele ţării (în fiecare dintrea acestea trebuie strânse cel puţin 20.000 de semnături).

    Cine intră în posesia proiectului de lege şi ce face cu el?

    Textul proiectului de lege sau al propunerii legislative trebuie să fie depus la Camera care trebuie să îl dezbată prima, în funcţie de domeniul la care face referire propunerea respectivă. Textul este luat la cunoştinţă de către Biroul Permanent al Camerei respective în prima sa şedinţă de după depunerea spre înregistrare. De asemenea, în prima şedinţă a plenului Camerei, reprezentantul Biroului Permanent care conduce şedinţa anunţă titlul proiectului de lege respectiv, numele iniţiatorului sau iniţiatorilor, precum şi comisia sesizată pentru a-l examina în fond şi eventualele comisii care urmează să dea avize la acest text.

    Nu există o frecvenţă anume cu care se întruneşte Biroul Permanent al fiecărei Camere – însă, ţinând seama de atribuţiile pe care le are, acest lucru se întâmplă ori de câte ori este nevoie, chiar mai des decât o dată pe zi.

    În momentul anunţării în plen a tuturor elementelor care îl identifică, textul care aspiră la titlul de lege are, deja, un număr de ordine, care îl va însoţi până la părăsirea Camerei în care e discutat.

    Textul se imprimă şi se distribuie parlamentarilor şi, în acelaşi timp, este trimis spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente.

    Biroul Permanent poate stabili un termen în care comisia sesizată în fond trebuie să-şi depună raportul. În cazul Camerei Deputaţilor, regulamentul său de funcţionare prevede că aceste termene “nu pot fi, de regulă, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile”. Modificarea termenului decis de Biroul Permanent pentru prezentarea raportului comisieiăcomisiilor, odată hotărât, poate fi decisă numai de către plenul Camerei în cauză.

    Comisia sesizată în fond poate stabili un termen în care să-i fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau propunerea legislativă – prin consultare cu acestea şi ţinând seama de termenul în care Biroul Permanent i-a cerut să prezinte raportul. În caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizată în fond nu e obligată să aştepte avizul sau avizele celorlalte comisii şi îşi poate redacta raportul.

    Pentru ca şedintele comisiilor să aiba loc în mod legal, e necesară participarea majorităţii membrilor care le compun, iar hotărârile se adopta cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Ceea ce numim hotărâri sunt cele două tipuri de produse ale muncii comisiilor – rapoartele şi avizele. Rapoartele finale, în forma în care se înaintează Biroului Permanent, conţin aprecieri generale la adresa proiectului de lege sau propunerii legislative, propuneri motivate, privind admiterea acestora fără modificări, respingerea sau admiterea cu modificări – făcând referire la avizele primite de la alte comisii, la toate amendamentele primite şi la avizul Consiliului Legislativ. În cazul – cel mai frecvent, de altfel – în care comisia optează pentru promovarea iniţiativei legislative cu modificări, raportul va marca într-o anexă fiecare articol sau paragraf dintr-un articol propus spre modificare, alături de versiunea propusă de comisie şi de motivarea acestei versiuni. În fine, rapoartele şi avizele cuprind, obligatoriu, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, şi părerea contrară motivată a celorlalţi membri ai acesteia.

    Raportul final este înaintat Biroului Permanent. Din momentul în care este înregistrat ca atare, raportul este multiplicat şi distribuit parlamentarilor şi presei, iar iniţiativa legislativă care face obiectul raportului intră automat pe ordinea de zi a Camerei respective.

    Proiectul ordinii de zi (lista proiectelor ce vor fi discutate într-o săptămână dată din timpul sesiunii parlamentare, aşezate în ordinea discutării lor), însoţit de proiectul programului de lucru, se întocmesc de către Biroul Permanent al Senatului şi de Comitetul ordinii de zi al Camerei Deputaţilor şi se comunică plenului în ultima zi lucrătoare a săptămânii anterioare celei vizate de respectiva ordine de zi – joia. Comunicarea către plen presupune aprobarea sa de către Biroul Permanent prin votul majorităţii parlamentarilor prezenţi. În cadrul şedinţei Biroului Permanent, reprezentanţii partidelor comunică priorităţile legislative ale fiecărui partid în parte şi încearcă să-şi promoveze iniţiativa legislativă preferată pe un loc cât mai bun pe listă.

    Din momentul în care iniţiativa legislativă părăseşte comisia, încep primele negocieri pentru promovarea unui anumit text pe o poziţie fruntaşă a ordinii de zi. Initiaţivele legislative avizate de comisii se înscriu în proiectul ordinii de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei sesizate în fond, urmând să se decidă locul acestora pe ordinea de zi.

    Ordinea de zi poate fi modificată luni, în deschiderea săptămânii de lucru – la cererea Guvernului, a Biroului Permanent sau a unui grup parlamentar. Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singură luare de cuvânt a reprezentantului celor care au cerut modificarea. Dacă există opoziţie, se dă cuvântul unui singur vorbitor care se opune propunerii, după care propunerea de modificare se supune la vot. Fireşte, fiecare din cei îndreptăţiţi poate solicita modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru – cu condiţia să nu solicite o modificare deja respinsă prin vot.

    Modificarea ordinii de zi sau a programului se aprobă, de asemenea, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

    Un text care nu comportă probleme deosebite şi are mai mult de două articole trece prin trei etape principale:

    * dezbaterea generală,
    * dezbaterea şi votul pe articole,
    * votul final pe ansamblul legii.

    Dezbaterea generală

    Dezbaterea generală debutează cu prezentarea, de către iniţiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului, urmată de prezentarea raportului comisiei – de către preşedintele acesteia sau de către un raportor desemnat de comisie. După care, fiecare grup parlamentar are dreptul să înscrie la cuvânt câte un reprezentant. Se face o listă a doritorilor să intervină, iar preşedintele de şedinţă dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii. După ce lista vorbitorilor a fost epuizată, iniţiatorul mai are dreptul de a lua cuvântul încă o dată, înaintea încheierii dezbaterilor generale, pentru a-şi apăra proiectul de eventualele obiecţii împotriva proiectului în ansamblu. În această primă etapă, discuţiile se poartă asupra motivaţiilor şi utilităţii generale a proiectului. Dacă prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului, preşedintele de şedinţă cere Camerei să se pronunţe prin vot imediat după încheierea dezbaterilor generale.

    Dezbaterea pe articole

    Dezbaterea pe articole începe în cazul admiterii proiectului. Preşedintele de şedinţă citeşte fiecare articol în parte, urmat de amendamentele care i-au fost aduse (doar cele privind gramatica şi tehnica legislativă). Este discutat şi, ulterior, votat fiecare articol în parte, dar începând cu amendamentele.

    Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unui text cuprins în articolul care se discută şi continuă cu cele în care se propun modificări sau completări. Plenul Camerei se pronunţă prin vot distinct asupra fiecărui amendament, ca şi asupra fiecărui articol.

    Votul în ansamblu

    Votul în ansamblu începe după ce textul initiaţivei legislative a fost votat articol cu articol. În toate Parlamentele lumii, votul final asupra unui proiect de lege este, practic, cel mai important moment al procesului – anunţat cu mai multe zile înainte, pentru optima mobilizare a parlamentarilor, mai ales atunci când e vorba de legi importante şi, deci, disputate.

    Diversele tipuri de viitoare legi se cer votate de o anume majoritate:

    * legile constituţionale (prin care se amendează Constituţia) – de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor (majoritate calificată),
    * legile organice (pentru reglementarea organizării unor instituţii) – de către jumătate din numărul deputaţilor respectiv, senatorilor (majoritate absolută),
    * legile ordinare de către jumătate din numărul deputaţilor, respectiv senatorilor prezenţi în sala (majoritate simplă).

    Există două posibilităţi de a întoarce din drum initiaţiva legislativă de către:

    * Curtea Constituţională,
    * Preşedintele României

    Înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea rămâne cinci zile la Secretariatele celor două Camere – timp în care Preşedintele ţării, unul din preşedinţii celor două Camere, Guvernul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau minimum 25 de senatori sau 50 de deputaţi pot cere Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra ei cu privire la constituţionalitatea unor articole din iniţiativa legislativă sau a textului în ansamblu. Curtea Constituţională are dreptul de a se sesiza şi din oficiu asupra constituţionalităţii legilor şi se pronunţă enunţând o decizie publicată în Monitorul Oficial al României. Prin această decizie, Curtea se pronunţă cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate ridicată de cei care au sesizat-o.

    Forma revizuită a Constituţiei României din 2003 elimină posibilitatea Parlamentului de a anula deciziile Curţii Constituţionale. Astfel, Parlamentul trebuie să pună de acord dispoziţiile considerate neconstituţionale cu conţinutul deciziilor Curţii în termen de 45 de zile, perioadă în care prevederile respective sunt suspendate de drept. Dispoziţiile din legile în vigoare declarate neconstituţionale prin decizia Curţii îşi încetează efectele în termen de 45 de zile.

    Pe baza raportului Comisiei juridice, care cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstituţionale prin decizia Curţii Constituţionale, camera reexaminează prevederile respective şi face corelările tehnico-legislative necesare. Astfel că, atunci când celor două Camere le vine rândul să se pronunţe, fiecare dintre ele votează în primul rând raportul Comisiei Juridice.

    În cazul în care Preşedintele României se decide să ceară reexaminarea textului unei viitoare legi, gest pe care poate să-l facă o singură dată, pentru un proiect de lege, el trebuie să folosească acest drept al său în maximum 20 de zile de la primirea spre promulgare. În această situaţie, cea care se pronunţă asupra solicitării preşedintelui este comisia avizată iniţial în fond, iar cele două Camere votează eventualele modificări cu majoritatea cerută de tipul de lege astfel blocată de la promulgare. După discutarea solicitarii Preşedintelui, noua trimitere spre promulgare îl obligă pe acesta să procedeze la aceasta în maximum 10 zile de la primire.

    Deci as dori faptic sa aflu cum se va proceda pentru aprobarea acestei legi.
    Multumesc si astept un raspuns.

  • sunt deacord cu legea Cojocaru

  • andrei

    sper ca aceasta lege sa fie aprobata cat mai repede

  • perfect adevarat acum de basescu e cel ce a afirmat sa aibe curaju si taria sa ia inapoi tot ce acesti banditi care pe timpul lui ceausescu au stat in umbra acum luand munca acestui popor si de euopa nu va acepta acest lucru inseamna ca si ei au participat la aceste hoti si sant sigur ca asta au si urmarit sa fim gunoieru lor noi care eram granaru europei am ajuns sa imprumutam noi de la ei nu e curioasa si un delict sau mai bine zis prejiudiciu adus acestui popor eu cu troate ca nam cum sa ma bag in politica acestei tari datorita faptului cas tatar si va respect tiu cu tarie ca aceasta revolutie si omorarea lui ceausescu de catre iliescu si gialati lui care au vandut tara pe nimic si maia apare cu nerusinare in politica tari eu cred ca acest jiosnic om ar trebui sa fie judecat in fata poporului si nu nimai el tariceanu patriciu ca nu la facut masa patron peste noapte pe petromidia de cand i sa clatinat scaunu lui tariceanu a vandut repede sa nu aibe nimeni cum sai agate eu cred si doresc sa se faca dreptete acestui popor care sincer a rabdat destule mojici in comunism si acum mai rau decat in timpul comuniostilor
    A!era sa uit nu vad alta esire decat sa iasa lumea in strada sa vedem acum de ce acesti banditi au distrus armata poporului si au angajat iar catei de politai care sant numai pentru ei acum popru nusi da seama dar astea vor sa fim analfabeti sa poata da ei directive si poporu sa execute asta se vrea prin tot ce face in scoli acum pacat ca am fost un mare exportator de minti luminate si ca cultura generala noi poporu roman eram mult peste state tari si puternic financiar acest popor care afara este injiosit de catre italieni care aici ai lor vin si fac mojici ce nu poate inchipui un om cinstit si onest sati bati jioc de un copil sai faci si filme datorita faptului ca nare bani si e sarac asta e ata se doreste de catre acesti mari politicieni care ne conduc
    Sincer cred ca 70%din ei sant,corupti nici de basescu nu cred ca e cheie de biserica da macar a inceput sa miste ceva da sa nu fie decat o fatada asi vrea sa se continuie aceste arestrari sa se termine cu banditismul ca e in floare in romania pe ei si datine dreptul noua celor care al merita va multumesc celor ce miau dat posibilitatea sa zic un dram de adevar ce al vad eu

  • Tufan Mircea

    nr tel:0720531972

  • Tufan Mircea

    sunt alaturi de dumneavoastra,si puteti conta pe votul familiei mele,dar nu stiu cum sa procedez pentru a semna acea lista!

  • V.B.

    Propunere

    1)Ar trebui infiintata o asociatie, fundatie, ONG care sa fie inscris legal, cu filiale in localitatile tarii, care sa ajute la informarea populatiei privind Legea Cojocaru, sa alcatuiasca liste de sustinere, sa faca presiuni prin intermediul deputatului din colegiul respectiv ca legea sa fie votata in parlament.

    2)In fiecare localitate sa se constituie un comitet alcatuit din persoane competente, autorizate prin statutul acelei formatiuni civice, care analizeze cum au intrat in proprietate privata intreprinderile statului socialist, cum s-au respectat conditiile contractului si ce urmari a avut acea privatizare asupra cetetenilor localitatii.

    Daca nimeni nu ne apara, sa ne aparam noi, cetatenii. Slava domnului, mai exista inca stiutori de carte printre noi.

  • straton florentina

    sunt de acord cu aceasta varianta
    dar credeti ca politicienii nostri vor aproba asa ceva ?
    nu cred
    pe noi ne-a demolat si a facut blocuri pe terenul nostru
    am avut 1000de m patrati si am fost expropiati
    nu am primit terenul inapoi si nici nu am fost despagubiti
    dar se ia impozit de pe acel teren de la locatari
    iar noi nu am ramas cu nimica nici macar casa care a demolat-o nu ne-a platit ceausescu

  • tulceanu toma

    Sant deacort cu aceasta lege, mult succes.
    Astept pentru semnatura.
    Cu stima si respect.

    Sant alaturi,permanent.
    telefon mob.0745950188.

  • Ilea Ironim

    Nu vreau sa ma cobor la nivelul lingailor si a mancatorilor de “rahat”dar panterele si alte salbaticiuni nu au ce cauta in ROMANIA.
    Pentru mine acestia nu exista.Eu ma adresez tuturor celor care sunt de acord cu legea “cojocaru”precum si celor care vor o lege pentru controlul averilor.Cei care au dobandit o avere in mod licit (daca sunt din aceasta categorie )sa stea linistiti ca nu ne intereseaza.Parerea mea este ca, pentru reusita legii cojocaru trebue ca fiecare sa facem cate ceva,adica pentru cei care locuiesc la bloc,macar o persoana dintr-o scara sa se implice sa stanga semnaturi pe scara respectiva iar apoi aceste tabele cu semnaturi se vor centraliza de ex.la asociatiile pensionarilor din fiecare oras.Tot asa si cei care locuiesc la casa particulara sper ca se va gasi, pe fiecare strada, cineva care sa se implice in strangerea de semnaturi si apoi ducerea acestora la asociatia pensionarilor.De asemenea in scurt timp se va publica liste cu persoane de contact din fiecare judet.Eu as dori sa nu mai uram succes altora iar noi sa stam cu mainile in san si sa asteptam sa ne vina banii.”LA LUPTA FRATILOR PENTRU CA ACEASTA ACTIUNE ESTE O LUPTA.>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

  • nija

    cea ce vreau sa anunt este ca daca acesti criminali ce conduc romania de 20 de ani,si nu vor sa ia in considerare varianta cojocaru noi poporu chiar cu pretul vietii trebuie sai distrugem,nu se mai poate fratilor trebuie sa incem cu adevarat o noua revolutie.

  • Hai ce se da.Cuuum?ce se da?Fata,se da bani.Aduna-i pe toti sa semnam ca ne dau douazeci de mii de euro fata,hai sa luam si noi ca e moca,cica pentru ce am muncit pe vremea impuscatului.Vai fato,dar n-am muncit nimic,ma rog,munceam eu pe centura dar …Lasa fato ca-ti da si tie,ne da la toate ca e de treaba unu,Cojocaru si mai e unu pupa-l-as,Barbu,ne da la toate ca are,e potent…OTV-ul sa traiasca…E,domnilor,cam asta se discuta si asta intelege “poporul furat”.S-o luam metodic :nu s-a stabilit legal ca aveam in 9o drept de proprietate asupra mijloacelor de productie.Poate din puinct d vedere moral dar nu ajunge.E greu de acceptat la nivelul comun de intelegere ca zestrea nationala din90,adica fabricile si toata industria era cam ce zicea Petre Roman-un morman de fier vechi,lucrurile dovedindu-se cu prisosinta mai tirziu.Nenorocirea era ca marea noastra industrie nu putea functiona decit in conditiile CAER iar in conditiile pietei libere,produsele noastre nu pot face fata-conceptie depasita,consumuri energetice si de munca mari,exagerat de mari,de multe ori lipsa de legatura cu cererea si oferta fara sa mai punem la socoteala absenta concurentei,esentiala pentru progres in conditii de paiat.Urmeaza probleme complicate cum ar fi accesul la capital,pregatirea menegeriala practic inexistenta,lipsa studiilor de piata si uriase lacune legislative.Toate astea nu puteau fi acoperite de Legea Cojocaru si nu pot fi acoperite nici acum.Adevarul dureros este acela ca peste acestae s-au suprapus mult prea multa vreme “greseli”,rea intentie,multa prostie si o uriasa frauda consimtita prin absenta reactiei de viteazul si “desteptul” nostru popor.Acelasi popor care voteaza pe baza de mici,bere,fulare,galeti si muuulte,muuulte promisiuni mincinoase.Chiar si initiativa asta daca avea la inceput obligatia ca fiecare beneficiar sa munceasca voluntar macar o zi pe luna urmind sa i se intareasca sansele de a deveni actionar sunt sigur ca nu aparea nici un amator.Asa,cind citeste ca a fost furat-si de cine,tocmai de politicieni-ca el e frumos,destept si harnic dar astia nu-l lasa si ca iata,tocmai e pe cale sa primeasca nici mai mult nici mai putin decit 20 000 euro(se putea si mai mult ca tot e din imaginatie),auzind de bani,gratis totul,sa vezi nene inghesuiala.Si ce optimist este maestrul Cojo,chiar crede ca in sinul “maselor populare” se afla anonimi si tacuti sute de mii de oameni cu initiativa ale caror talente nu sunt puse din pacate in valoare.Sa vezi cum se inteleg ei sa faca ferme,fabrici de inghetata,de crema de ghete,hamburgeri si viermi de matase .Ar fi o mica “problemuta” vorba lui Vanghelie,cine dracu sa mai munceasca daca tot e “patron” si are atitea euro ? Nu cred ca s-a termina cu tara noastra,nu cred ca nu mai avem sanse dar in nici un caz aiureala asta cu Initiativa providentiala este rezolvarea.Cine crede,sa-i fie de bine.

  • cautati.in fiecare Oras oameni care vreau sa se implice si sa ne ajute pentru a stringe semnaturile

  • carmen

    Da voi semna aceasta lege ,TOTI CETATENI ACESTEI TARI[ROMANI UNGURI ,SARBI ,NEMTI ,ROMI ,UCRAINIENI ,TURCI ,TATARI ,BULGARI ,RUSI ,SECUI ,si alte minoritati VOTATI aceasta LEGE ,Sa ne unim sa luptam inpreuna pentru tara noastra sa nu ne mai fure hoti ,sa pedepsim vinovati pentru acest dezastru economic in care ne-au tarat ,

  • Eva

    Puneti un Fax la dispozitie,sa putem trimite din alte tari.
    Ce se intimpla cu romanii care au fost obligati sa renunte la cetatenie?
    S-au cu romanii care in prezent isi schimba domiciliul ,pina primesc noua adresa in BI.ramine cea veche?
    Va multumim si va sprijinim cu tot efortul.

  • alex

    domnule cojocaru…..dumneavoastra credeti ca o sa ne despagubeasca??……GUVERNUL ASTA HOT nu are bani de pensii si salari,dar mai ales sa ne plateasca 20.000 EURo,eu cred k ne mintim singuri de 20 de ani incoace ca o sa fie mai bine pe viitor……poate nu trebuie sa ne mai parsim tara pentru a duce o viata modesta,nu dorim o stare materiala ca a unui deputat,senator si tot ,,meniul asta de hotii” ci doar o viata normala,adica sa avem ce sa punem pe masa,nu sa mai furam pentru a putea duce o viata modesta…….ee foarte buna initiativa dumneavoastra……..doar k sanse prea mari nu sunt sa vedem banii acestia…….totusi Asteptam sa Semnam……

  • cori

    bravo asa se organizeaza o revolutie adevarata a poporului,legea va reusi primi vor fi tot hoti,si cind va veni rindul prostimi proectul nu mai are valoare si tot asa

  • Stergeti comentariile analfabetilor, va rog din suflet!

  • VA felicitam domnule Cojocaru pentru ce ati facut si faceti in continuare pt romani . VA spun cu sinceritate ca oameni ca dumneavoastra nu gasesti pe toate drumurile va multumim ca vreti sai avutati pe romani si asteptam formularele .

  • ONY

    Puneti mana si hai sa semnam listele alea…poate avem o sansa sa traim altfel

  • foarte buna
    legea

  • catalui ion

    fixati filiale pe orase unde putem sa depunem listele care la randul lor sa le trimeata mai departe.
    Gasiti metode sa nu fim inselati ca listele sa ajunga in alta parte sau sa ia alte intorsaturi

  • mihai

    De ce nu cereti lui T Basescu sa dea un decret pt. un referendum cu a facut la alegerile presedentiale sa vedeti o face ?.Nu cred pentru ca il loveste si pe el.In aceasta situatie il putem verifica cat de mult tine el la POPOR

  • marius

    deci scanez tabelul cu semnaturile si il trimit pe adresa de mail centrala@variantacojocaru.ro ?

  • Am si eu o bunica la tara,si cred ca i-ar prinde bine aceasta lege.MULTA BAFTA!!!

  • Fratilor sa ne ajute Dumnezeu sa castigam aceasta lege!!!!Mult noroc!!

  • Petru

    va rog stabiliti oameni pentru stringerea semnaturilor impreuna cu aociatia pensionarilor pe fiecare judet si lasatii pe cei de la OTV in pace ca au facut destula propaganda ca observati ca deja o parte din populatie sunt reticienti in primul rind,in al doilea rind trebuie sa stringem semnaturile intr-un mod cit mai tacit pentru faptul ca politicienii vechi si noi sunt foarte influienti in teritoriul avind interese majore atit pentru ei cit si prietenii si familiile lor,impedicind stringerea acestor semnaturi ati in vederea promulgarii legii fie chiar prin referendum.Va rog sa ma scuzati daca am gresit cu ceva,dar orce afacere se face cit mai ascuns.Astept cu nerabdare sa fiu contactat sunt contabil de profesie si stiu importanta acestui proiect de lege si ma oblig sa adun semnaturi pe judetul Botosani.E-Mail mihaila.petrica@yahoo.com;tel.0748/712112

  • sant de acord

  • Lucian Alexe

    Oamenii de la sate care vor si trebuie sa semneze sa-si procure formulare de la scoli unde exista internet. trebuie sa existe si profesori care sint de acord cu propunerea de lege. Sa multiplice formularele si sa imparta satenilor! Nu e greu! Orice scoala este conectata cu internet!

  • si eu sint deacord cu acest proiect si vreau sa semnez.

  • Petru

    VA ROG COMUNICATI TEL.MEU 0748 712112 PENTRU ORAS BOTOSANI SI JUDETUL BOTOSANI E-Mail mihaila.petrica@yahoo.com,adresa Elie Radu nr.18,apt.3 va promit ca cu masina personala voi circula toto judetul pentru inminarea tabelelor la persoane cunoscute in fiecare comuna ,eu fiind cunoscut aproape in fiecare comuna.

  • sunt de acord cu legea cojocaru si astept sa fac rost de un formular

  • petaca adonis catalin

    Muncesc ca un prost si tot nu am ce imi trebuie,dar ceicare nu are un acoperis deasupra capului nuci nu mai vorbesc traim intr-o tara de rahat in care pina la urma urmei o sa se repete revolutia din 89. momentan imi e rusine ca sunt roman!!! Sunt tanar am vointa dar nu am banii suficienti sa deschid o afacere abia sunt in stare sa imi intreti familia. cu toti vrem o schimbare

  • geany

    imi place ideia

  • bebulescu vasile

    da e bine venita aceasta lege deoarece la 18 ani fara legea asta nu puteai realiza nimic e foarte buna legea putem pleca de la 18 ani pe propriile noastre forte sa ne ajute dumnezeu sa se aprope legea,doamne ajuta

  • Alshehari Luminita

    SEMNEZ !

  • mars

    e buna varianta domnului cojocaru….f bun ca neam saturat de hotii si coruptii astia ce ne conduc…au vandut tara nesimtitii…tinetio tt asa in continuare…bafta

  • dragos

    ar fi bine sa incepem si noi sa fim mandrii k suntem romani pentru k eu sincer ,a inceput sa imi fie rusine si teama k sunt roman. Ar trebui luat de la cei kre au de nu mai stiu de ei dar tot la ei se duce avutia noastra prin numeroase taxe ,impozite si multe alte impuneri kre nu au nici obaza,desi ei nu le vred k le platesc.Sincer mi-e rusine de tara asta dar ….nu cred k se mai poate face nik cu cei ce ne guverneaza si ne fac sclavii propriului noastru popor. Rusineeee guvernanti de 2 lei 50……Fara puterea romanului de rand nici un guvernant nu ar avea averile colosale kare le are acum,dar sper k ROMANUL de rand se va trezi si va spune NU comunismului ce se asterne sub privirile noastre dar fara sa ne dam seama sclavii comunismului!!!!!!!

  • GATA !BUNA LEGE PENTRU A CONFISCA AVERILE DEMNITARILOR CARE AU FURAT cernea tabita cernea nicoleta cernea niculina cernea mihail cernea aura cernea florentin SUNTEM PENTRU ACEASTA LEGE

  • www.varianta cojocaru.ro

    cernea tabita cernea nicoleta cernea niculina cernea mihail cernea aura florentin

  • sicoie horea rubin

    SUNTEM DE ACORD CU RESTITUIRE BANILOR LA CETATENI ROMANIEI,SI SA PLATEASCA TOTI CARE AU FURAT SI NU AU FACUT CE TREBUIA SA FACA,SUNTEM UN CARTIER INTREG CARE DORIM APLICARE LEGI COJOCARU.

  • dan andreea

    sunt de acord cu varianta cojocaru

  • Daniel

    Da sunt de acord cu Legea Cojocaru

  • dan ion

    sunt de acord cu varianta cojocaru

  • dan constatin

    sunt de acord cu varianta caojocaru

  • adrian 1958 - 4

    DA, o asemenea lege ar putea reforma Romania din temelii, deoarece in paralel cu economia monopol(DIRECT SAU INDIRECT) de stat , se poate naste o economie concurenta (cel putin la nivelul serviciilor si al micii productii), care s-ar naste pe baze INCONTESTABILE. Din acel moment depinde de fibra cea mai sanatoasa a romanilor de a construi o alta viata sociala. DUPA aplicarea acestei legi, legea sociala de baza va trebui sa fie: “CUMPARATI marfuri romanesti din MAGAZINE romanesti” !!!!!!!!!!. In ce priveste marea productie, discutia e mai complicata si cred ca necesita o colaborare IN LIMITA MAXIMA DE 49% cu capitalul strain, care poate veni cu piata de desfacere si tehnologie.

  • CLAUDIU

    EU NU CRED CA O SA MAI FIE CA AN ANII CAND SE DUCEA BINE ACUMA NU LE NAI AJUNG HOTILOR CAM TOTUL SA DUS PE RAPA DAR NOI SANTEM OPTIMISTI SPERAM SA STARPIM HOTIA SI SA TRAIM BINE SI NOI NU NUMAI HOTI (GUVERNANTI)

  • Ana

    Buna ziua ! Ceea ce propuneti dvs. are logica. Statistic vorbind, aveti dreptate. Sunt sigura ca gasiti sustinere la noua generatie, pentru ca noi suntem generatia de sacrificiu. Am invatat la facultate cine si cum a instrainat averea poporului roman si cat a incasat drept comision in urma acestor “afaceri” rentabile. Bunicii si parintii nostri au muncit degeaba? Fac apel la generatia tanara sa sustina proiectul!!! Pare a fi o “revolutie inteligenta”, nu ca cea din 1989, unde ne-am impuscat unii pe altii din nestiinta… NU! Astazi trebuie sa luptam inteligent, sa-i batem cu propriile lor arme, pentru ca, in toate “afacerile” facute de diversi moguli cu averea statului roman, exista brese…Brese aparute din lacomia de a-si umfla conturile din paradisurile fiscale. Eu va sustin si va doresc succes!!! Ar fi bine sa postati aici un plan de bataie. Mai bine initiem o petitie on-line? E mai usor de semnat si circula mult mai rapid.
    Cu respect…

  • stanciu eugenia

    am printat tabelul sa vad ce succes am la semnaturi.lucrez in invatamant dar cei mai multi declara ca nu se uita la otv ca e post de scandal.nu am auzit pe nimeni discutand fapt care ma intriga deoarece sunt fan inrait al postului.as fi in stare sa semnez eu in numele tuturor buzoienilor.mi-as vedea visul cu ochii sa-mi aduc baiatul acasa din italia ,poate daca am demara o afacere ne-am lua si noi o casuta.sunt vaduva,am pierdut tot si toti 3 adica eu si cei 2 copii baiatul cu chirie in italia,fata la bucuresti,masteranda,in bucuresti,eu la buzau ,in ultimul an de activitate ca ies la pensie,stam cu chirii mari,adica suntem pe drumuri.da,mergeti inainte,sunteti extaordinari,avem nevoie de minti luminate ca dl.cojocaru !sa dea d.zeu sa reusim sa invingem refuzul.politicienilor corupti pt a scoate tara din neagra mizerie.toata stima pt dv.dl. cojocaru si multa consideratie pt. dl. barbu,cel mai patriot jurnalist al neamului si cel mai bun OM al d.lui DIACONESCU.SA NE TRAITI! STANCIU EUGENIA

  • Sr.Cojocaru,sunt intru totul de acord cu legea propusa de dumneavoastra si cred din toata inima ca se va promolga aceasta lege.Sigur ca mare parte din mafia politica romana nu vrea ca aceasta lege sa fie pusa in vigoare.Mai cred ca de aceasta data o sa invinga vointa poporului,chiar daca va fi nevoit inca o data sa ne dobandim dreptatea in strada.

  • Activist

    Tot respectul pentru dumneavoastra domnule Cojocaru.
    Nu dau sanse de reusita la aceasta initiativa.
    Sunt prea multi recidivisti,cu prea multi bani in partidele din ziua de azi.
    Pe vremea lui Vlad Tepes, cel care fura era tras in teapa…acum cel care fura sta la vila cu piscina.

  • Catalin

    Putem strange semnaturile chiar si noi?UNde l-e depunem?
    Ca asa pe forumuri toti suntem zmei.

  • Sunt de acord cu legea Cojocaru iar prectul de a restitui poporului banii jefuiti mi se pare de o importanta cruciala in salvarea finntei nationale! Murim de foame si disperati de neajunsuri, am rabdat prea mult! Va rog contactati ma sa pot participa la ceast proiect!
    Unde va trimitem semnaturile ? Toata familia mea e deacord cu adeziunea acestui manifest!

  • da,ar fi o varianta buna ptr noi toti dar in conditia in care s-ar pune si in aplicare,ceea ce e greu de crezut.insa sper ca tot acest val de nebunie sa aiba in final fericit.sunt de acord cu stringerea semnaturilor dar nu stiu care e procedura.poate ma lamureste cineva.

  • PRELUCA LUCRETIA

    Ne bucuram foarte mult de varianta pe care ati intocmit o si vom semna si
    noi si i vom indruma si pe altii. Asa sa ne ajute Dumnezeu!!!

  • PRELUCA IOANA

    suntem de acord
    va sustinem din toata inima si incercam sa va fim alaturi cu ce ne sta in putiinta
    succes in continuare !!!

  • george

    da sunt de acord pentru mai bine

  • Nicolae si elena ceausescu

    Repede la intins mana. La munca popor de pomanagii.
    Voi chiar credeti ca se va intampla asa ceva. Vai ce oameni prosti…

  • Am si eu niste intrebari:

    1.Cine se ocupa de aceste investitii? Presedintele, primul ministru, coana Leana din colt?

    2.Dupa ce algoritm se fac? Incepem cu autostrazile, cu infrastructura, cu cultura?

    3.Cine raspunde in caz de esec? Ca sa fiu mai precis: cine raspunde daca investitiile se vor dovedi a fi neprofitabile?

    4.Eu sunt doctorand si am ceva cunostinte de economie. Ce si cum le explici asa ceva unor oameni simpli, de la tara, care nu au studiile si nici varsta necesara pentru a intelege astfel de lucruri?

    5.Cum ne asiguram ca cineva priceput si rauvoitor nu-si va trage si el macar 1% din acesti bani?

  • Nicolae Elena

    Domnule Cojocaru sunt adepta legii 18 dar nu stiu de ce nu reusesc sa intru la formular sa-l printez.daca puteti sa mi-l trimiteti prin E-Mail.Va rog frumos. Vreau neaparat sa il printez sa adun acele semnaturi.Trebuie sa facem ceva cat mai repede!
    Va multumesc

  • daniel

    Da sunt de acord,cu aceasta lege dar credeti dv oameni buni ca o sa avem vreo speranta ca o sa avem vro sansa in fata acelor care au dus-o de rapa aceasta tara nu vedeti ca suntem ursiti sa fim pedepsiti infometati de niste asa zisi demnitaricare sunt acolo pusi tot de noi sa ne apere,dar ei fac totul sa ne termine cu tot felul de taxe si impozite(asa zise de viciu)cass care este pentru sanatate,si nu poti beneficia de o consultatie cum trebuie ca trebuie sa le impingi spaga la doctori s.a.m. d mare miar fi mirarea sa avem o LEGE DE PARTEA NOASTRA SA PUTEM BENEFICIA DE CEA CE AM MUNCIT CU TRUDA SA REALIZAM PE TIMPUL COMUNISMULUI,ca dupa aceia sa vina tot ieisa le ia in napoi.Daca va aduceti aminte am mai avut noi CUPOANELE SI ACTIUNILE acelea si sa rezolvat ceva?le vandut fiecare pe unde a apucat sau cei care leau bagat la vro intreprindere a ramas cu iele bagate caci dividente nimic asa ca eu unul nu am nici o speranta,DAR SA NE AJUTE DUMNEZEU poate o fi mai bine

  • pitigoi mircea

    da,ma bucur,sint foarte bucuros ca se vrea sa se faca un trai mai bun ,in tara noastra!!!numita asa zisa romania mare!!..ridicativa frati romani!!haideti toti sa stringem semnaturi si sa nu mai stam adormiti din somnul cel de moarte ,sa ne unim toti ca aceasta lege sa se aplice,in numele domnului sa ne rugam,asa sa ne ajute dumnezeu

  • DUMITRASCU VIORICA

    ASTEPT SA SEMNEZ…..

  • DUMITRASCU VIORICA

    AVETI DREPTATE………UNII S-AU INBOGATIT DIN PRIVATIZARE SAU DIN ATRIBUIRE DIRECTA A BUNURILOR.
    TOTI SUNT CORUPTI……..NU EXISTA EXCEPTII….CODUCATORII NOSTRI MER5ITA SA FIE INCHISI INTR-UN TARC SI SA TRAIASCA CU 5OO RONI SA VADA CE E MUNCA CE E FOAMEA CE E LIPSA.

  • vasile

    mai fratiilor trezitiva,ce esta asta,daca erati asa de buni ,unde ati stat 20 de ani?

  • nu conteaza

    Sunt de acord si astept sa semnez

  • luaci p. fidel

    sunt de acord.doamne ajuta

  • stefan gusa

    suntem de acord dle Cojocaru un grup de tineri din jud Iasi care asteptam cu mare nerabdare sa vedem si dl Presedinte daca o sa ajute poporu asta foarte necajit adus in pragul disperari de alesii nostri.va multumim si va sustinem.

  • Doru M

    Dle Cojocaru! Puneti pe site in prima pagina formularul pentru strangerea semnaturilor necesare initierii referendumului! Sa fie cat mai facil de downloadat! Legea este una din putinele sperante ramase! Ne-au nenorocit hienele astea ordinare, dar din cenusa vom renaste si ii vom zdrobi fara nici o remuscare!

  • d.le cojocaru nu credeti cu cit mai tirziu cu atit mai rau! ei vor da foc dosarelor,datelor si al tuturor dovezilor de care se vor da drepti si curati. daca basescu se implica mai vedem! dar cu cit legea va vi valida mai repede cu atit vor fi prinsi mai repede.ce dracu ascunde basescu. CE CREDETI CA EL NU STIE DE ACEASTA LEGE! VA SINTEM ALATURI SI NU MAI ZICETI IN EMISIUNE CA BANII SE VOR DA PE CRITERII CA LUMEA ISI PERDE INCREDEREA IN D.VSTRA. DACA E UN DREPT TREABA LOR CEFAC CU BANII. ASA CA TRBUIE SA VA GRABITI CU ACEASTA LEGE CACI CU CIT TRECE TIMPUL CU ATIT MAI REPEDE VOR DISPAREA DOVEZI SI BANI.DE AIA BASESCU NU DA NICI UN RASPUNS. NOI DIN BACAU VA SUSTINEM SI DACA PATESTE CAREVA CEVA AMENINTARI MACAR SAU D.L BARBU SAU DAN DIACONESCU SA-I FEREASCA DUMNEJEU VA FI MAI RAU DE EI DECIT CE A PATIT CEAUSESCU. MIE MI-E FRICA SA NU VACORUPA PE VOI SA VA DEA O SUMA DE BANI SI SA O LASATI IN TACERE ACEST DEMERS. NOI VA VOM ALEGE CHIAR SI PRESEDINTE AL ROMANIEI. PENTRU CA SINTETI PT ROMANI SI VA IUBITI NEAMUL SI TARA. VA SINTEM ALATURI ZI DE ZI. BRAVO OTV SI DUMNEVOASTRA.

  • Raluca

    DA.Sunt pentru aceasta lege!!

  • CALIN TM

    DA SUNT DEACORD CU LEGEA COJOCARU MULT SUCES!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  • ALISI

    Cum putem complecta lista pt adoptarea legii, daca suntem in afara tarii? scriem adresa de pe actul de identitate?

  • Adrian Simeon Serbanescu

    Draga dle Cojocaru,
    Schimbarile din 1989 s-au facut, cel putin asa sustin surse bine informate ca dl Al. Stoenescu la initiativa si sprijinul logistic al unor forte politice si sociale din Est si din Vest.Va dau ca exemplu informatia sustinuta public de dl Petre Roman ca, cam 20000 de ” turisti” straini, se pare ca din Est au cam stat ca vizitatori pe la noi pana prin toamna lui 1989, aproape un an… Puteti calcula cat a costat deplasarea si sustinerea lor materiala.Cu 10 dolari pe zi, cazare, mancare, mai ceva pentru benzina si mijloace de comunicare, iesim cu calculele pe la 50 milioane de dolari doar cheltuiala cu turistii…si noi avem informatii doar despre partea vazuta a aisbergului, restul e acoperit de apa.
    Asta ca sa vedeti cat costa o asa zisa revolutie. Aceasta asa zisa revolutie a creat o asa zisa clasa politica si un sistem statal.Ori, aceasta clasa politica beneficiaza din plin de starea de lucruri actuala(functii, privilegii, putere executiva,oportunitati de afaceri si comisioane).
    Ideea propusa de dvs, strica toate socotelile acestei clase politice.Aceasta clasa politica ar urma sa voteze, si sa puna apoi in aplicare legea dvs. Iar ei sunt urmasii revolutiei care ati vazut mai sus cat a costat. Astfel ei vor face tot ce este posibil ca legea propusa de dvs sa nu fie votata.
    Fara un efort financiar si logistic si sprijin, de oriunde ar veni el, la acelasi nivel, lucrurile nu se vor schimba. Si hai sa fim optimisti sa zicem ca se va vota legea dvs. Se vor gasi modalitati de a-i anula esenta prin regulamente de aplicare si practici de boicotare. Va felicit ca vreti binele celor multi. Sunteti prin aceasta un om superior si vrednic de tot respectul. Constat ca ceea ce dvs doriti este o reforma sociala,majora, radicala, profunda, care dupa parerea mea nu o veti putea face de unul singur, chiar daca va ajuta OTV-ul cu o emisiune care prin modalitatea de conceptie este mai mult un show mediatic, bun ca distractie, decat formatoare de opinie si indreptar de actiune. Ce va poate ajuta in lupta dvs, este sau sprijinul politic al unuia din partidele actuale la putere, ori acestea sunt interesate in status-quo, sau infiintarea unui nou partid care sa lupte pentru ideile dvs.De unul singur, riscati sa fiti tratat ca un personaj pitoresc si interesant bun sa creasca ratingul unor posturi TV, pentru a putea afisa reclamele de detergenti in pauzele de publicitate si nimic mai mult.

  • ANI

    dle cojocaru,nu luati in seama comentariile venite din partea celor care sunt certati cu bunul simt si care folosesc cuvinte si semifraze rostite la modul imperativ din pricina faptului ca nu au trecut pe la orele de romana,respectiv gramatica.CU RESPECT.

  • Stelian Costache

    da sunt de acord

  • Razvan

    Sunt de acord fara pic de retinere. Fac parte dintr-un grup de tineri intre 20-35 de ani care am discutat si rasdiscutat aceste aspecte ale Romaiei atat cu famiiile noastre cat si intre noi. Aveti o initiativa ce va deschide drumuri multe domnile Cojocaru, si aveti sustinerea noastra. Am sa ma asigur de asta in primul rand pentru ca va deschide lumii ochii asupra dorintei oemneilor. Caci noi suntem Statul!

  • sunt fff multe persoane care va sustin. felicitari DOMNULE!

  • va rog

  • UCECOM
    1 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea” Cugir Alba
    2 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Blaj Alba
    3 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Abrud Alba
    4 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Campeni Alba
    5 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Alba Iulia Alba
    6 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea” Ocna Mures Alba
    7 Cooperativa mestesugareasca “Progresul” Alba Iulia Alba
    8 Cooperativa mestesugareasca “Record”Aiud Alba
    9 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Sebes Alba
    10 Cooperativa mestesugareasca “Ampoiul”Zlatna Alba
    11 Cooperativa mestesugareasca “Arta meseriasilor”Arad Arad
    12 Cooperativa mestesugareasca “Artex” Arad Arad
    13 Cooperativa mestesugareasca “Crisul”Ineu Arad
    14 Cooperativa mestesugareasca “Ferocar”Nadlac Arad
    15 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Pecica Arad
    16 Cooperativa mestesugareasca “Muresul”Lipova Arad
    17 Cooperativa mestesugareasca “Precizia”Arad Arad
    18 Cooperativa mestesugareasca “Pincotana” Pincota Arad
    19 Cooperativa mestesugareasca “Sebisana”Sebis Arad
    20 Cooperativa mestesugareasca “Unirea meseriasilor”Chisinau Cris Arad
    21 Cooperativa mestesugareasca “Vremuri Noi”Arad Arad
    22 Cooperativa mestesugareasca “Pielarul”Arad Arad
    23 Cooperativa mestesugareasca “Mobila”Arad Arad
    24 Cooperativa mestesugareasca “Arta Meseriasilor”Pitesti Arges
    25 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Pitesti Arges
    26 Cooperativa mestesugareasca “Marama Musceleana”Cimpulung Muscel Arges
    27 Cooperativa mestesugareasca “Munca Colectiva”Cimpulung Muscel Arges
    28 Cooperativa mestesugareasca “Muncitoarea”Topoloveni Arges
    29 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Pitesti Arges
    30 Cooperativa mestesugareasca “Unirea Mestesugarilor”Curtea de Arges Arges
    31 Cooperativa mestesugareasca “Arta Croitorilor”Bacau Bacau
    32 Cooperativa mestesugareasca “Arta Mestesugarilor”Moinesti Bacau
    33 Cooperativa mestesugareasca “Flacara”Mun. Gheorghe Gheorghiu Dej Bacau
    34 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Tg. Ocna Bacau
    35 Cooperativa mestesugareasca “Munca si Arta”Bacau Bacau
    36 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Bacau Bacau
    37 Cooperativa mestesugareasca “Sporul”Bacau Bacau
    38 Cooperativa mestesugareasca “Tehnica”Bacau Bacau
    39 Cooperativa mestesugareasca “Unirea Mestesugarilor”Buhusi Bacau
    40 Cooperativa mestesugareasca “Arta Crisana”Oradea Bihor
    41 Cooperativa mestesugareasca “Cootex”Oradea Bihor
    42 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Salonta Bihor
    43 Cooperativa mestesugareasca “Incaltamintea”Oradea Bihor
    44 Cooperativa mestesugareasca “Lemnul”Oradea Bihor
    45 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Alesd Bihor
    46 Cooperativa mestesugareasca “Muncitorul”Beius Bihor
    47 Cooperativa mestesugareasca “Munca Invalizilor”Oradea Bihor
    48 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Oradea Bihor
    49 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Dr. Petru Groza Bihor
    50 Cooperativa mestesugareasca “Record”Marghita Bihor
    51 Cooperativa mestesugareasca “Tricotextil”Oradea Bihor
    52 Cooperativa mestesugareasca “Teleprecizia”Oradea Bihor
    53 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Salonta Bihor
    54 Cooperativa mestesugareasca “Electrometal”Oradea Bihor
    55 Cooperativa mestesugareasca “Lemn-metal”Bistrita Nasaud Bistrita Nasaud
    56 Cooperativa mestesugareasca “Munca Colectiva”Bistrita Nasaud Bistrita Nasaud
    57 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Bistrita Nasaud Bistrita Nasaud
    58 Cooperativa mestesugareasca “Arta Populara”Bistrita Nasaud Bistrita Nasaud
    59 Cooperativa mestesugareasca “Confectia”Botosani Botosani
    60 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Botosani Botosani
    61 Cooperativa mestesugareasca “Muncitorul”Saveni Botosani
    62 Cooperativa mestesugareasca de invalizi “Progresul”Botosani Botosani
    63 Cooperativa mestesugareasca “Sporul”Dorohoi Botosani
    64 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Dorohoi Botosani
    65 Cooperativa mestesugareasca “Arta”Brasov Brasov
    66 Cooperativa mestesugareasca “Covorul”Harman Brasov
    67 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Codlea Brasov
    68 Cooperativa mestesugareasca “Munca colectiva”Brasov Brasov
    69 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Brasov Brasov
    70 Cooperativa mestesugareasca “Saceleana”Sacele Brasov
    71 Cooperativa mestesugareasca “Solidaritatea”Rasnov Brasov
    72 Cooperativa mestesugareasca “Tehnica”Brasov Brasov
    73 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Rupea Brasov
    74 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Fagaras Brasov
    75 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Brasov Brasov
    76 Cooperativa mestesugareasca “Constructii si mobila”Brasov Brasov
    77 Cooperativa mestesugareasca “Munca manuala”Brasov Brasov
    78 Cooperativa mestesugareasca “Arta populara”Braila Braila
    79 Cooperativa mestesugareasca “Inainte”Braila Braila
    80 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Faurei Braila
    81 Cooperativa mestesugareasca “Tehnocasnica”Braila Braila
    82 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Braila Braila
    83 Cooperativa mestesugareasca “Productia”Braila Braila
    84 Cooperativa mestesugareasca “Arta populara”Ramnicu Sarat Buzau
    85 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Buzau Buzau
    86 Cooperativa mestesugareasca “Muncitorul”Buzau Buzau
    87 Cooperativa mestesugareasca “Solidaritatea” Ramnicu Sarat Buzau
    88 Cooperativa mestesugareasca “Sporul”Buzau Buzau
    89 Cooperativa mestesugareasca “Metal-lemn”Ramnicu Sarat Buzau
    90 Cooperativa mestesugareasca “Bistra”Otelul Rosu Caras-Severin
    91 Cooperativa mestesugareasca “Barzava”Resita Caras-Severin
    92 Cooperativa mestesugareasca “Izvorul”Bocsa Caras-Severin
    93 Cooperativa mestesugareasca “Rasaritul”Oravita Caras-Severin
    94 Cooperativa mestesugareasca “Semenicul” Caransebes Caras-Severin
    95 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Resita Caras-Severin
    96 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Moldova Noua Caras-Severin
    97 Cooperativa mestesugareasca “Arta decorativa”Cluj-Napoca Cluj
    98 Cooperativa mestesugareasca “Arta jucariilor”Cluj-Napoca Cluj
    99 Cooperativa mestesugareasca “Arta textila”Cluj-Napoca Cluj
    100 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Cluj-Napoca Cluj
    101 Cooperativa mestesugareasca “Drum Nou”Cluj-Napoca Cluj
    102 Cooperativa mestesugareasca “Meseriasul”Gherla Cluj
    103 Cooperativa mestesugareasca “Metalurgia”Cluj-Napoca Cluj
    104 Cooperativa mestesugareasca “Mobila si tapiterie”Cluj-Napoca Cluj
    105 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Huedin Cluj
    106 Cooperativa mestesugareasca “Munca invalizilor”Cluj-Napoca Cluj
    107 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Dej Cluj
    108 Cooperativa mestesugareasca “Solidaritatea”Cluj-Napoca Cluj
    109 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Turda Cluj
    110 Cooperativa mestesugareasca “Lemnul”Gherla Cluj
    111 Cooperativa mestesugareasca “Tricotajul”Cluj-Napoca Cluj
    112 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Campia Turzii Cluj
    113 Cooperativa mestesugareasca “Arta decorativa”Cluj-Napoca Cluj
    114 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Mangalia Constanta
    115 Cooperativa mestesugareasca “Drum nou”Constanta Constanta
    116 Cooperativa mestesugareasca “Imbracamintea”Constanta Constanta
    117 Cooperativa mestesugareasca “Inainte”Constanta Constanta
    118 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Medgidia Constanta
    119 Cooperativa mestesugareasca “Micii meseriasi”Ostrov Constanta
    120 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Constanta Constanta
    121 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”harsova Constanta
    122 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Constanta Constanta
    123 Cooperativa mestesugareasca “Radiutehnica”Constanta Constanta
    124 Cooperativa mestesugareasca “Munca si arta”Constanta Constanta
    125 Cooperativa mestesugareasca “Ancora”Constanta Constanta
    126 Cooperativa mestesugareasca “Avantul”Covasna Covasna
    127 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Baraolt Covasna
    128 Cooperativa mestesugareasca “Harnicia”Sf. Gheorghe Covasna
    129 Cooperativa mestesugareasca “Muncitorul” Targu Secuiesc Covasna
    130 Cooperativa mestesugareasca “Arta Covasnei”Intorsura Buzaului Covasna
    131 Cooperativa mestesugareasca “Arta Populara”Targoviste Dambovita
    132 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Titu Dambovita
    133 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Gaiesti Dambovita
    134 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Targoviste Dambovita
    135 Cooperativa mestesugareasca “Sirguinta”Targoviste Dambovita
    136 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Pucioasa Dambovita
    137 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Moreni Dambovita
    138 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Targoviste Dambovita
    139 Cooperativa mestesugareasca “Arta incaltamintei”Craiova Dolj
    140 Cooperativa mestesugareasca “Arta populara”Craiova Dolj
    141 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Craiova Dolj
    142 Cooperativa mestesugareasca “Dunarea”Calafat Dolj
    143 Cooperativa mestesugareasca “Imbracamintea”Craiova Dolj
    144 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Cetate Dolj
    145 Cooperativa mestesugareasca “Muncitorul”Bechet Dolj
    146 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Filias Dolj
    147 Cooperativa mestesugareasca “Staruinta”Craiova Dolj
    148 Cooperativa mestesugareasca “Victoria”Bailesti Dolj
    149 Cooperativa mestesugareasca “Vointa”Craiova Dolj
    150 Cooperativa mestesugareasca “Chimica” Com. Pielesti Dolj
    151 Cooperativa mestesugareasca “Avantul”Galati Galati
    152 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Galati Galati
    153 Cooperativa mestesugareasca “Munca si Arta”Galati Galati
    154 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Galati Galati
    155 Cooperativa mestesugareasca “Staruinta”Tecuci Galati
    156 Cooperativa mestesugareasca “Victoria”Beresti Galati
    157 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Galati Galati
    158 Cooperativa mestesugareasca “Mobila”Galati Galati
    159 Cooperativa mestesugareasca “Arta casnica”Tismana Gorj
    160 Cooperativa mestesugareasca “Drum Nou”Targu Jiu Gorj
    161 Cooperativa mestesugareasca “Inainte”Carbunesti Gorj
    162 Cooperativa mestesugareasca “Paringul”Tirgu Jiu Gorj
    163 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Motru Gorj
    164 Cooperativa mestesugareasca “Jiul”Targu Jiu Gorj
    165 Cooperativa mestesugareasca “Jarta Harghitei”Miercurea Ciuc Harghita
    166 Cooperativa mestesugareasca “Incaltamintea”Odorheiul Secuiesc Harghita
    167 Cooperativa mestesugareasca “Lacul Rosu”Gheorghieni Harghita
    168 Cooperativa mestesugareasca “Lemn-metal”Odorheiul Secuiesc Harghita
    169 Cooperativa mestesugareasca “Munca colectiva”Toplita Harghita
    170 Cooperativa mestesugareasca “Oltul”Miercurea Ciuc Harghita
    171 Cooperativa mestesugareasca “JStraduinta”Cristuru Secuiesc Harghita
    172 Cooperativa mestesugareasca “JVointa”Odorheiul Secuiesc Harghita
    173 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Lupeni Hunedoara
    174 Cooperativa mestesugareasca “Drum Nou”Hunedoara Hunedoara
    175 Cooperativa mestesugareasca “Hategana”Hateg Hunedoara
    176 Cooperativa mestesugareasca “Motul”Brad Hunedoara
    177 Cooperativa mestesugareasca “Muresul”Deva Hunedoara
    178 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Deva Hunedoara
    179 Cooperativa mestesugareasca “Retezatul”Hateg Hunedoara
    180 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Petrosani Hunedoara
    181 Cooperativa mestesugareasca “Viata Noua”Orastie Hunedoara
    182 Cooperativa mestesugareasca “Streiul”Calan Hunedoara
    183 Cooperativa mestesugareasca “Borcea”Calarasi Ialomita
    184 Cooperativa mestesugareasca “Borcea”Fetesti Ialomita
    185 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Lehliu Ialomita
    186 Cooperativa mestesugareasca “Munca si productie”Slobozia Ialomita
    187 Cooperativa mestesugareasca “Miorita”Iasi Iasi
    188 Cooperativa mestesugareasca “Munca colectiva”Pascani Iasi
    189 Cooperativa mestesugareasca “Munca invalizilor”Iasi Iasi
    190 Cooperativa mestesugareasca “Prestatiunea”Iasi Iasi
    191 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Hirlau Iasi
    192 Cooperativa mestesugareasca “Mobila si tapiterie”Iasi Iasi
    193 Cooperativa mestesugareasca “Solidaritatea”Iasi Iasi
    194 Cooperativa mestesugareasca “Tehnica confectiei”Iasi Iasi
    195 Cooperativa mestesugareasca “Artizanatul”Bucuresti Ilfov
    196 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Giurgiu Giurgiu
    197 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Buftea Ilfov
    198 Cooperativa mestesugareasca “Unirea mestesugarilor”Urziceni Ilfov
    199 Cooperativa mestesugareasca “Sirguinta”Giurgiu Giurgiu
    200 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Sighetu Marmatiei Maramures
    201 Cooperativa mestesugareasca “Drum Nou”Baia Mare Maramures
    202 Cooperativa mestesugareasca “Gutinul”Baia Mare Maramures
    203 Cooperativa mestesugareasca “Mara”Sighetu Marmatiei Maramures
    204 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Viseul de Sus Maramures
    205 Cooperativa mestesugareasca “Mogosa”Baia mare Maramures
    206 Cooperativa mestesugareasca “Somesul”Seini Maramures
    207 Cooperativa mestesugareasca “Tiblesul”Tirgu Lapus Maramures
    208 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Baia Mare Maramures
    209 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Somcuta Mare Maramures
    210 Cooperativa mestesugareasca “Pietrosul”Borsa Maramures
    211 Cooperativa mestesugareasca “Ignisul”Baia Sprie Maramures
    212 Cooperativa mestesugareasca “Cerna”Orsova Maehedinti
    213 Cooperativa mestesugareasca “Pacea”Drobeta Turnu Severin Maehedinti
    214 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Drobeta Turnu Severin Maehedinti
    215 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Drobeta Turnu Severin Maehedinti
    216 Cooperativa mestesugareasca “Arta Populara”Baia de Arama Maehedinti
    217 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Ludus Mures
    218 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Singeorgiu de Padure Mures
    219 Cooperativa mestesugareasca “Metalul”Tirgu Mures Mures
    220 Cooperativa mestesugareasca “Mobila”Tirgu Mures Mures
    221 Cooperativa mestesugareasca a invalizilor “Muresul”Tirgu Mures Mures
    222 Cooperativa mestesugareasca “Nirajul”Miercurea Nirajului Mures
    223 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Sighisoara Mures
    224 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Tirnaveni Mures
    225 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Reghin Mures
    226 Cooperativa mestesugareasca a invalizilor”Sporul”Sighisoara Mures
    227 Cooperativa mestesugareasca “Tehnolemn”Tirnaveni Mures
    228 Cooperativa mestesugareasca “Textila Mures”Tirgu Mures Mures
    229 Cooperativa mestesugareasca “Unitatea”Tirgu Mures Mures
    230 Cooperativa mestesugareasca “Vointa”Sarmas Mures
    231 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Sovata Mures
    232 Cooperativa mestesugareasca “Lemn Metal”Reghin Mures
    233 Cooperativa mestesugareasca “Tricotex”Tirgu Mures Mures
    234 Cooperativa mestesugareasca “Arta decorativa”Tirgu Neamt Neamt
    235 Cooperativa mestesugareasca “Avintul”Roznov Neamt
    236 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Piatra Neamt Neamt
    237 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Piatra Neamt Neamt
    238 Cooperativa mestesugareasca “Munca manuala”Roman Neamt
    239 Cooperativa mestesugareasca “Tehnica”Roman Neamt
    240 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Tirgu Neamt Neamt
    241 Cooperativa mestesugareasca “Bicazul”Bicaz Neamt
    242 Cooperativa mestesugareasca “Arta mestesugarilor”Slatina Olt
    243 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Corabia Olt
    244 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Draganesti Olt Olt
    245 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Bals Olt
    246 Cooperativa mestesugareasca “Unirea mestesugarilor”Caracal Olt
    247 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Caracal Olt
    248 Cooperativa mestesugareasca “Precizia”Slatina Olt
    249 Cooperativa mestesugareasca “Arta casnica”Breaza Prahova
    250 Cooperativa mestesugareasca “Confectia”Ploiesti Prahova
    251 Cooperativa mestesugareasca “Covorul popular”Comarnic Prahova
    252 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Ploiesti Prahova
    253 Cooperativa mestesugareasca “Electrometalica”Ploiesti Prahova
    254 Cooperativa mestesugareasca “Incaltamintea”Ploiesti Prahova
    255 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Cimpina Prahova
    256 Cooperativa mestesugareasca “Munca colectiva”Valenii de Munte Prahova
    257 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Sinaia Prahova
    258 Cooperativa mestesugareasca “Textila”Ploiesti Prahova
    259 Cooperativa mestesugareasca “Unirea mestesugarilor”Mizil Prahova
    260 Cooperativa mestesugareasca “Munca manuala”Ploiesti Prahova
    261 Cooperativa mestesugareasca “Arta populara”Satu Mare Satu Mare
    262 Cooperativa mestesugareasca “Metalo-lemn”Satu Mare Satu Mare
    263 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Satu Mare Satu Mare
    264 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Negresti Oas Satu Mare
    265 Cooperativa mestesugareasca “Staruinta”Carei Satu Mare
    266 Cooperativa mestesugareasca “Textile-tricotaje”Satu Mare Satu Mare
    267 Cooperativa mestesugareasca de invalizi”Unirea”Satu Mare Satu Mare
    268 Cooperativa mestesugareasca “Vointa”Tisnad Satu Mare
    269 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Jibou Salaj
    270 Cooperativa mestesugareasca “Mezesul”Zalau Salaj
    271 Cooperativa mestesugareasca “Silvania”Cehul Silvaniei Salaj
    272 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Simleul Silvaniei Salaj
    273 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Zalau Salaj
    274 Cooperativa mestesugareasca “Arta Sibiului”Sibiu Sibiu
    275 Cooperativa mestesugareasca “Dumbrava”Dumbraveni Sibiu
    276 Cooperativa mestesugareasca “Gheata”Sibiu Sibiu
    277 Cooperativa mestesugareasca “Imbracamintea”Sibiu Sibiu
    278 Cooperativa mestesugareasca “Inainte”Agnita Sibiu
    279 Cooperativa mestesugareasca “Magura”Cisnadie Sibiu
    280 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Medias Sibiu
    281 Cooperativa mestesugareasca “Tehnica Noua”Sibiu Sibiu
    282 Cooperativa mestesugareasca “Textila”Sibiu Sibiu
    283 Cooperativa mestesugareasca “Timpuri Noi”Sibiu Sibiu
    284 Cooperativa mestesugareasca “Mediesana”Medias Sibiu
    285 Cooperativa mestesugareasca “Munca timplarilor”Sibiu Sibiu
    286 Cooperativa mestesugareasca “Confectia”Suceava Suceava
    287 Cooperativa mestesugareasca “Deia” Cimpulung Moldovenesc Suceava
    288 Cooperativa mestesugareasca “Dorna”Vatra Dornei Suceava
    289 Cooperativa mestesugareasca “Libertatea”Radauti Suceava
    290 Cooperativa mestesugareasca “Munca Invalizilor”Radauti Suceava
    291 Cooperativa mestesugareasca “Siretul”Siret Suceava
    292 Cooperativa mestesugareasca “Solidaritatea”Gura Humorului Suceava
    293 Cooperativa mestesugareasca “Sucevita”Radauti Suceava
    294 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Suceava Suceava
    295 Cooperativa mestesugareasca “Zorile”Falticeni Suceava
    296 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Alexandria Teleorman
    297 Cooperativa mestesugareasca “Dunarea”Zimnicea Teleorman
    298 Cooperativa mestesugareasca “Munca colectiva”Turnu Magurele Teleorman
    299 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Videle Teleorman
    300 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Rosiorii de Vede Teleorman
    301 Cooperativa mestesugareasca “Rasaritul”Alexandria Teleorman
    302 Cooperativa mestesugareasca “Sporul”Rosiorii de Vede Teleorman
    303 Cooperativa mestesugareasca “Arta populara banateana”Timisoara Timis
    304 Cooperativa mestesugareasca “Banateanul”Sinnicolaul Mare Timis
    305 Cooperativa mestesugareasca “Colortex”Timisoara Timis
    306 Cooperativa mestesugareasca “Dinamo”Timisoara Timis
    307 Cooperativa mestesugareasca “Drum Nou”Deta Timis
    308 Cooperativa mestesugareasca “Imbracamintea”Timisoara Timis
    309 Cooperativa mestesugareasca “Incaltamintea”Timisoara Timis
    310 Cooperativa mestesugareasca “Lugojana”Lugoj Timis
    311 Cooperativa mestesugareasca “Colortex”Timisoara Timis
    312 Cooperativa mestesugareasca “Mobila banatului”Timisoara Timis
    313 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Lugoj Timis
    314 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Timisoara Timis
    315 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Timisoara Timis
    316 Cooperativa mestesugareasca “Timis”Timisoara Timis
    317 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Jimbolia Timis
    318 Cooperativa mestesugareasca “Delta”Tulcea Tulcea
    319 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Macin Tulcea
    320 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Babadag Tulcea
    321 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Tulcea Tulcea
    322 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Tulcea Tulcea
    323 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Birlad Vaslui
    324 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Birlad Vaslui
    325 Cooperativa mestesugareasca “Unirea Mestesugarilor”Vaslui Vaslui
    326 Cooperativa mestesugareasca “Zorile”Husi Vaslui
    327 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Negresti Vaslui
    328 Cooperativa mestesugareasca “Arta populara vilceana”Rimnicu Vilcea Vilcea
    329 Cooperativa mestesugareasca “Avintul”Dragasani Vilcea
    330 Cooperativa mestesugareasca “Ceramica”Horezu Vilcea
    331 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Rimnicu Vilcea Vilcea
    332 Cooperativa mestesugareasca “Sirguinta”Rimnicu Vilcea Vilcea
    333 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Balcesti Vilcea
    334 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Dragasani Vilcea
    335 Cooperativa mestesugareasca “Arta manuala”Focsani Vrancea
    336 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea populatiei”Panciu Vrancea
    337 Cooperativa mestesugareasca “Drumul nostru”Adjud Vrancea
    338 Cooperativa mestesugareasca “Milcovul”Odobesti Vrancea
    339 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Focsani Vrancea
    340 Cooperativa mestesugareasca “SVictoria”Marasesti Vrancea
    341 Cooperativa mestesugareasca “Arta populara” Mun. Bucuresti
    342 Cooperativa mestesugareasca “Arta incaltamintei” Mun. Bucuresti
    343 Cooperativa mestesugareasca “Avintul imbracamintei” Mun. Bucuresti
    344 Cooperativa mestesugareasca “Blanari” Mun. Bucuresti
    345 Cooperativa mestesugareasca “Casa de Moda” Mun. Bucuresti
    346 Cooperativa mestesugareasca “Drum nou” Mun. Bucuresti
    347 Cooperativa mestesugareasca “Fotografia” Mun. Bucuresti
    348 Cooperativa mestesugareasca “Imbracamintea” Mun. Bucuresti
    349 Cooperativa mestesugareasca “Incaltamintea manuala” Mun. Bucuresti
    350 Cooperativa mestesugareasca “Marochinerii” Mun. Bucuresti
    351 Cooperativa mestesugareasca “Munca si arta” Mun. Bucuresti
    352 Cooperativa mestesugareasca “Sporul” Mun. Bucuresti
    353 Cooperativa mestesugareasca “Tricotextil” Mun. Bucuresti
    354 Cooperativa mestesugareasca “Arta Textila” Mun. Bucuresti
    355 Cooperativa mestesugareasca “Arta Aplicata” Mun. Bucuresti
    356 Cooperativa mestesugareasca “Arta lemnului” Mun. Bucuresti
    357 Cooperativa mestesugareasca “Arta si precizie” Mun. Bucuresti
    358 Cooperativa mestesugareasca “Automecanica” Mun. Bucuresti
    359 Cooperativa mestesugareasca “Cartonajul” Mun. Bucuresti
    360 Cooperativa mestesugareasca “Chimica” Mun. Bucuresti
    361 Cooperativa mestesugareasca “Electrobobinajul” Mun. Bucuresti
    362 Cooperativa mestesugareasca “Metalica” Mun. Bucuresti
    363 Cooperativa mestesugareasca “Metalo-casnica” Mun. Bucuresti
    364 Cooperativa mestesugareasca “Mobila si tapiterie” Mun. Bucuresti
    365 Cooperativa mestesugareasca “Munca” Mun. Bucuresti
    366 Cooperativa mestesugareasca “Radio-progres” Mun. Bucuresti
    367 Cooperativa mestesugareasca “Tehnica sticlei” Mun. Bucuresti
    368 Cooperativa mestesugareasca “Tehnometalica” Mun. Bucuresti
    Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum
    329 Intreprinderea de productie si prestari servicii Arad Arad
    330 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Pitesti Arges
    331 Intreprinderea de productie si prestari servicii si transport bacau Bacau
    332 Intreprinderea de productie si prestari servicii Tirgu Ocna Bacau
    333 Intreprinderea de productie si prestari servicii Oradea Bihor
    334 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Bistrita Nasaud Bistrita Nasaud
    335 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Brasov Brasov
    336 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Cluj-Napoca Cluj
    337 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Sf. Gheorghe Covasna
    338 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Craiova Dolj
    339 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Iasi Iasi
    340 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Lehliu Ialomita
    341 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Baia Sprie Maramures
    342 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Tg. Mures Mures
    343 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Neamt Neamt
    344 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Roman Neamt
    345 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Scornicesti Olt
    346 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Ploiesti Prahova
    347 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Carei Satu Mare
    348 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Timisoara Timis
    349 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Vaslui Vaslui
    350 Intreprinderea de productie si prestari servicii si constructii Vvilcea Vilcea
    351 Intreprinderea de utilaje Bucuresti Mun. Bucuresti
    352 Intreprinderea de productie si prestari servicii si autoutilare Bucuresti Mun. Bucuresti
    353 Intreprinderea de productie si prestari servicii si autoutilare Bucuresti Mun. Bucuresti
    354 Intreprinderea de productie alimentara Bucuresti Ilfov
    355 Intreprinderea de prelucrarea penelor si produselor alimentare Timisoara Timis
    356 Intreprinderea de omogenizare a mierii si productie alimentara Sibiu Sibiu
    357 Intreprinderea de productie alimentara Buzau Buzau
    358 Intreprinderea de productie alimentara Galati Galati
    359 Intreprinderea de productie alimentara Focsani Vrancea
    360 Intreprinderea de prestari servicii si productie Curtea de Arges Arges
    361 Intreprinderea de prestari servicii si productie Borcea Ialomita
    362 Intreprinderea de prestari servicii si productie Iasi Iasi
    363 Intreprinderea de prestari servicii si productie Slatina Olt
    364 Intreprinderea de prestari servicii si productie Alexandria Teleorman
    365 Intreprinderea “Ascensorul” Bucuresti Mun. Bucuresti

  • un roman

    UCECOM
    1 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea” Cugir Alba
    2 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Blaj Alba
    3 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Abrud Alba
    4 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Campeni Alba
    5 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Alba Iulia Alba
    6 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea” Ocna Mures Alba
    7 Cooperativa mestesugareasca “Progresul” Alba Iulia Alba
    8 Cooperativa mestesugareasca “Record”Aiud Alba
    9 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Sebes Alba
    10 Cooperativa mestesugareasca “Ampoiul”Zlatna Alba
    11 Cooperativa mestesugareasca “Arta meseriasilor”Arad Arad
    12 Cooperativa mestesugareasca “Artex” Arad Arad
    13 Cooperativa mestesugareasca “Crisul”Ineu Arad
    14 Cooperativa mestesugareasca “Ferocar”Nadlac Arad
    15 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Pecica Arad
    16 Cooperativa mestesugareasca “Muresul”Lipova Arad
    17 Cooperativa mestesugareasca “Precizia”Arad Arad
    18 Cooperativa mestesugareasca “Pincotana” Pincota Arad
    19 Cooperativa mestesugareasca “Sebisana”Sebis Arad
    20 Cooperativa mestesugareasca “Unirea meseriasilor”Chisinau Cris Arad
    21 Cooperativa mestesugareasca “Vremuri Noi”Arad Arad
    22 Cooperativa mestesugareasca “Pielarul”Arad Arad
    23 Cooperativa mestesugareasca “Mobila”Arad Arad
    24 Cooperativa mestesugareasca “Arta Meseriasilor”Pitesti Arges
    25 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Pitesti Arges
    26 Cooperativa mestesugareasca “Marama Musceleana”Cimpulung Muscel Arges
    27 Cooperativa mestesugareasca “Munca Colectiva”Cimpulung Muscel Arges
    28 Cooperativa mestesugareasca “Muncitoarea”Topoloveni Arges
    29 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Pitesti Arges
    30 Cooperativa mestesugareasca “Unirea Mestesugarilor”Curtea de Arges Arges
    31 Cooperativa mestesugareasca “Arta Croitorilor”Bacau Bacau
    32 Cooperativa mestesugareasca “Arta Mestesugarilor”Moinesti Bacau
    33 Cooperativa mestesugareasca “Flacara”Mun. Gheorghe Gheorghiu Dej Bacau
    34 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Tg. Ocna Bacau
    35 Cooperativa mestesugareasca “Munca si Arta”Bacau Bacau
    36 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Bacau Bacau
    37 Cooperativa mestesugareasca “Sporul”Bacau Bacau
    38 Cooperativa mestesugareasca “Tehnica”Bacau Bacau
    39 Cooperativa mestesugareasca “Unirea Mestesugarilor”Buhusi Bacau
    40 Cooperativa mestesugareasca “Arta Crisana”Oradea Bihor
    41 Cooperativa mestesugareasca “Cootex”Oradea Bihor
    42 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Salonta Bihor
    43 Cooperativa mestesugareasca “Incaltamintea”Oradea Bihor
    44 Cooperativa mestesugareasca “Lemnul”Oradea Bihor
    45 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Alesd Bihor
    46 Cooperativa mestesugareasca “Muncitorul”Beius Bihor
    47 Cooperativa mestesugareasca “Munca Invalizilor”Oradea Bihor
    48 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Oradea Bihor
    49 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Dr. Petru Groza Bihor
    50 Cooperativa mestesugareasca “Record”Marghita Bihor
    51 Cooperativa mestesugareasca “Tricotextil”Oradea Bihor
    52 Cooperativa mestesugareasca “Teleprecizia”Oradea Bihor
    53 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Salonta Bihor
    54 Cooperativa mestesugareasca “Electrometal”Oradea Bihor
    55 Cooperativa mestesugareasca “Lemn-metal”Bistrita Nasaud Bistrita Nasaud
    56 Cooperativa mestesugareasca “Munca Colectiva”Bistrita Nasaud Bistrita Nasaud
    57 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Bistrita Nasaud Bistrita Nasaud
    58 Cooperativa mestesugareasca “Arta Populara”Bistrita Nasaud Bistrita Nasaud
    59 Cooperativa mestesugareasca “Confectia”Botosani Botosani
    60 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Botosani Botosani
    61 Cooperativa mestesugareasca “Muncitorul”Saveni Botosani
    62 Cooperativa mestesugareasca de invalizi “Progresul”Botosani Botosani
    63 Cooperativa mestesugareasca “Sporul”Dorohoi Botosani
    64 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Dorohoi Botosani
    65 Cooperativa mestesugareasca “Arta”Brasov Brasov
    66 Cooperativa mestesugareasca “Covorul”Harman Brasov
    67 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Codlea Brasov
    68 Cooperativa mestesugareasca “Munca colectiva”Brasov Brasov
    69 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Brasov Brasov
    70 Cooperativa mestesugareasca “Saceleana”Sacele Brasov
    71 Cooperativa mestesugareasca “Solidaritatea”Rasnov Brasov
    72 Cooperativa mestesugareasca “Tehnica”Brasov Brasov
    73 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Rupea Brasov
    74 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Fagaras Brasov
    75 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Brasov Brasov
    76 Cooperativa mestesugareasca “Constructii si mobila”Brasov Brasov
    77 Cooperativa mestesugareasca “Munca manuala”Brasov Brasov
    78 Cooperativa mestesugareasca “Arta populara”Braila Braila
    79 Cooperativa mestesugareasca “Inainte”Braila Braila
    80 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Faurei Braila
    81 Cooperativa mestesugareasca “Tehnocasnica”Braila Braila
    82 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Braila Braila
    83 Cooperativa mestesugareasca “Productia”Braila Braila
    84 Cooperativa mestesugareasca “Arta populara”Ramnicu Sarat Buzau
    85 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Buzau Buzau
    86 Cooperativa mestesugareasca “Muncitorul”Buzau Buzau
    87 Cooperativa mestesugareasca “Solidaritatea” Ramnicu Sarat Buzau
    88 Cooperativa mestesugareasca “Sporul”Buzau Buzau
    89 Cooperativa mestesugareasca “Metal-lemn”Ramnicu Sarat Buzau
    90 Cooperativa mestesugareasca “Bistra”Otelul Rosu Caras-Severin
    91 Cooperativa mestesugareasca “Barzava”Resita Caras-Severin
    92 Cooperativa mestesugareasca “Izvorul”Bocsa Caras-Severin
    93 Cooperativa mestesugareasca “Rasaritul”Oravita Caras-Severin
    94 Cooperativa mestesugareasca “Semenicul” Caransebes Caras-Severin
    95 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Resita Caras-Severin
    96 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Moldova Noua Caras-Severin
    97 Cooperativa mestesugareasca “Arta decorativa”Cluj-Napoca Cluj
    98 Cooperativa mestesugareasca “Arta jucariilor”Cluj-Napoca Cluj
    99 Cooperativa mestesugareasca “Arta textila”Cluj-Napoca Cluj
    100 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Cluj-Napoca Cluj
    101 Cooperativa mestesugareasca “Drum Nou”Cluj-Napoca Cluj
    102 Cooperativa mestesugareasca “Meseriasul”Gherla Cluj
    103 Cooperativa mestesugareasca “Metalurgia”Cluj-Napoca Cluj
    104 Cooperativa mestesugareasca “Mobila si tapiterie”Cluj-Napoca Cluj
    105 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Huedin Cluj
    106 Cooperativa mestesugareasca “Munca invalizilor”Cluj-Napoca Cluj
    107 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Dej Cluj
    108 Cooperativa mestesugareasca “Solidaritatea”Cluj-Napoca Cluj
    109 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Turda Cluj
    110 Cooperativa mestesugareasca “Lemnul”Gherla Cluj
    111 Cooperativa mestesugareasca “Tricotajul”Cluj-Napoca Cluj
    112 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Campia Turzii Cluj
    113 Cooperativa mestesugareasca “Arta decorativa”Cluj-Napoca Cluj
    114 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Mangalia Constanta
    115 Cooperativa mestesugareasca “Drum nou”Constanta Constanta
    116 Cooperativa mestesugareasca “Imbracamintea”Constanta Constanta
    117 Cooperativa mestesugareasca “Inainte”Constanta Constanta
    118 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Medgidia Constanta
    119 Cooperativa mestesugareasca “Micii meseriasi”Ostrov Constanta
    120 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Constanta Constanta
    121 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”harsova Constanta
    122 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Constanta Constanta
    123 Cooperativa mestesugareasca “Radiutehnica”Constanta Constanta
    124 Cooperativa mestesugareasca “Munca si arta”Constanta Constanta
    125 Cooperativa mestesugareasca “Ancora”Constanta Constanta
    126 Cooperativa mestesugareasca “Avantul”Covasna Covasna
    127 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Baraolt Covasna
    128 Cooperativa mestesugareasca “Harnicia”Sf. Gheorghe Covasna
    129 Cooperativa mestesugareasca “Muncitorul” Targu Secuiesc Covasna
    130 Cooperativa mestesugareasca “Arta Covasnei”Intorsura Buzaului Covasna
    131 Cooperativa mestesugareasca “Arta Populara”Targoviste Dambovita
    132 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Titu Dambovita
    133 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Gaiesti Dambovita
    134 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Targoviste Dambovita
    135 Cooperativa mestesugareasca “Sirguinta”Targoviste Dambovita
    136 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Pucioasa Dambovita
    137 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Moreni Dambovita
    138 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Targoviste Dambovita
    139 Cooperativa mestesugareasca “Arta incaltamintei”Craiova Dolj
    140 Cooperativa mestesugareasca “Arta populara”Craiova Dolj
    141 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Craiova Dolj
    142 Cooperativa mestesugareasca “Dunarea”Calafat Dolj
    143 Cooperativa mestesugareasca “Imbracamintea”Craiova Dolj
    144 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Cetate Dolj
    145 Cooperativa mestesugareasca “Muncitorul”Bechet Dolj
    146 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Filias Dolj
    147 Cooperativa mestesugareasca “Staruinta”Craiova Dolj
    148 Cooperativa mestesugareasca “Victoria”Bailesti Dolj
    149 Cooperativa mestesugareasca “Vointa”Craiova Dolj
    150 Cooperativa mestesugareasca “Chimica” Com. Pielesti Dolj
    151 Cooperativa mestesugareasca “Avantul”Galati Galati
    152 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Galati Galati
    153 Cooperativa mestesugareasca “Munca si Arta”Galati Galati
    154 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Galati Galati
    155 Cooperativa mestesugareasca “Staruinta”Tecuci Galati
    156 Cooperativa mestesugareasca “Victoria”Beresti Galati
    157 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Galati Galati
    158 Cooperativa mestesugareasca “Mobila”Galati Galati
    159 Cooperativa mestesugareasca “Arta casnica”Tismana Gorj
    160 Cooperativa mestesugareasca “Drum Nou”Targu Jiu Gorj
    161 Cooperativa mestesugareasca “Inainte”Carbunesti Gorj
    162 Cooperativa mestesugareasca “Paringul”Tirgu Jiu Gorj
    163 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Motru Gorj
    164 Cooperativa mestesugareasca “Jiul”Targu Jiu Gorj
    165 Cooperativa mestesugareasca “Jarta Harghitei”Miercurea Ciuc Harghita
    166 Cooperativa mestesugareasca “Incaltamintea”Odorheiul Secuiesc Harghita
    167 Cooperativa mestesugareasca “Lacul Rosu”Gheorghieni Harghita
    168 Cooperativa mestesugareasca “Lemn-metal”Odorheiul Secuiesc Harghita
    169 Cooperativa mestesugareasca “Munca colectiva”Toplita Harghita
    170 Cooperativa mestesugareasca “Oltul”Miercurea Ciuc Harghita
    171 Cooperativa mestesugareasca “JStraduinta”Cristuru Secuiesc Harghita
    172 Cooperativa mestesugareasca “JVointa”Odorheiul Secuiesc Harghita
    173 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Lupeni Hunedoara
    174 Cooperativa mestesugareasca “Drum Nou”Hunedoara Hunedoara
    175 Cooperativa mestesugareasca “Hategana”Hateg Hunedoara
    176 Cooperativa mestesugareasca “Motul”Brad Hunedoara
    177 Cooperativa mestesugareasca “Muresul”Deva Hunedoara
    178 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Deva Hunedoara
    179 Cooperativa mestesugareasca “Retezatul”Hateg Hunedoara
    180 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Petrosani Hunedoara
    181 Cooperativa mestesugareasca “Viata Noua”Orastie Hunedoara
    182 Cooperativa mestesugareasca “Streiul”Calan Hunedoara
    183 Cooperativa mestesugareasca “Borcea”Calarasi Ialomita
    184 Cooperativa mestesugareasca “Borcea”Fetesti Ialomita
    185 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Lehliu Ialomita
    186 Cooperativa mestesugareasca “Munca si productie”Slobozia Ialomita
    187 Cooperativa mestesugareasca “Miorita”Iasi Iasi
    188 Cooperativa mestesugareasca “Munca colectiva”Pascani Iasi
    189 Cooperativa mestesugareasca “Munca invalizilor”Iasi Iasi
    190 Cooperativa mestesugareasca “Prestatiunea”Iasi Iasi
    191 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Hirlau Iasi
    192 Cooperativa mestesugareasca “Mobila si tapiterie”Iasi Iasi
    193 Cooperativa mestesugareasca “Solidaritatea”Iasi Iasi
    194 Cooperativa mestesugareasca “Tehnica confectiei”Iasi Iasi
    195 Cooperativa mestesugareasca “Artizanatul”Bucuresti Ilfov
    196 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Giurgiu Giurgiu
    197 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Buftea Ilfov
    198 Cooperativa mestesugareasca “Unirea mestesugarilor”Urziceni Ilfov
    199 Cooperativa mestesugareasca “Sirguinta”Giurgiu Giurgiu
    200 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Sighetu Marmatiei Maramures
    201 Cooperativa mestesugareasca “Drum Nou”Baia Mare Maramures
    202 Cooperativa mestesugareasca “Gutinul”Baia Mare Maramures
    203 Cooperativa mestesugareasca “Mara”Sighetu Marmatiei Maramures
    204 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Viseul de Sus Maramures
    205 Cooperativa mestesugareasca “Mogosa”Baia mare Maramures
    206 Cooperativa mestesugareasca “Somesul”Seini Maramures
    207 Cooperativa mestesugareasca “Tiblesul”Tirgu Lapus Maramures
    208 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Baia Mare Maramures
    209 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Somcuta Mare Maramures
    210 Cooperativa mestesugareasca “Pietrosul”Borsa Maramures
    211 Cooperativa mestesugareasca “Ignisul”Baia Sprie Maramures
    212 Cooperativa mestesugareasca “Cerna”Orsova Maehedinti
    213 Cooperativa mestesugareasca “Pacea”Drobeta Turnu Severin Maehedinti
    214 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Drobeta Turnu Severin Maehedinti
    215 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Drobeta Turnu Severin Maehedinti
    216 Cooperativa mestesugareasca “Arta Populara”Baia de Arama Maehedinti
    217 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Ludus Mures
    218 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Singeorgiu de Padure Mures
    219 Cooperativa mestesugareasca “Metalul”Tirgu Mures Mures
    220 Cooperativa mestesugareasca “Mobila”Tirgu Mures Mures
    221 Cooperativa mestesugareasca a invalizilor “Muresul”Tirgu Mures Mures
    222 Cooperativa mestesugareasca “Nirajul”Miercurea Nirajului Mures
    223 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Sighisoara Mures
    224 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Tirnaveni Mures
    225 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Reghin Mures
    226 Cooperativa mestesugareasca a invalizilor”Sporul”Sighisoara Mures
    227 Cooperativa mestesugareasca “Tehnolemn”Tirnaveni Mures
    228 Cooperativa mestesugareasca “Textila Mures”Tirgu Mures Mures
    229 Cooperativa mestesugareasca “Unitatea”Tirgu Mures Mures
    230 Cooperativa mestesugareasca “Vointa”Sarmas Mures
    231 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Sovata Mures
    232 Cooperativa mestesugareasca “Lemn Metal”Reghin Mures
    233 Cooperativa mestesugareasca “Tricotex”Tirgu Mures Mures
    234 Cooperativa mestesugareasca “Arta decorativa”Tirgu Neamt Neamt
    235 Cooperativa mestesugareasca “Avintul”Roznov Neamt
    236 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Piatra Neamt Neamt
    237 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Piatra Neamt Neamt
    238 Cooperativa mestesugareasca “Munca manuala”Roman Neamt
    239 Cooperativa mestesugareasca “Tehnica”Roman Neamt
    240 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Tirgu Neamt Neamt
    241 Cooperativa mestesugareasca “Bicazul”Bicaz Neamt
    242 Cooperativa mestesugareasca “Arta mestesugarilor”Slatina Olt
    243 Cooperativa mestesugareasca “Infratirea”Corabia Olt
    244 Cooperativa mestesugareasca “Progresul”Draganesti Olt Olt
    245 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Bals Olt
    246 Cooperativa mestesugareasca “Unirea mestesugarilor”Caracal Olt
    247 Cooperativa mestesugareasca “Viitorul”Caracal Olt
    248 Cooperativa mestesugareasca “Precizia”Slatina Olt
    249 Cooperativa mestesugareasca “Arta casnica”Breaza Prahova
    250 Cooperativa mestesugareasca “Confectia”Ploiesti Prahova
    251 Cooperativa mestesugareasca “Covorul popular”Comarnic Prahova
    252 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Ploiesti Prahova
    253 Cooperativa mestesugareasca “Electrometalica”Ploiesti Prahova
    254 Cooperativa mestesugareasca “Incaltamintea”Ploiesti Prahova
    255 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Cimpina Prahova
    256 Cooperativa mestesugareasca “Munca colectiva”Valenii de Munte Prahova
    257 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Sinaia Prahova
    258 Cooperativa mestesugareasca “Textila”Ploiesti Prahova
    259 Cooperativa mestesugareasca “Unirea mestesugarilor”Mizil Prahova
    260 Cooperativa mestesugareasca “Munca manuala”Ploiesti Prahova
    261 Cooperativa mestesugareasca “Arta populara”Satu Mare Satu Mare
    262 Cooperativa mestesugareasca “Metalo-lemn”Satu Mare Satu Mare
    263 Cooperativa mestesugareasca “Munca”Satu Mare Satu Mare
    264 Cooperativa mestesugareasca “Prestarea”Negresti Oas Satu Mare
    265 Cooperativa mestesugareasca “Staruinta”Carei Satu Mare
    266 Cooperativa mestesugareasca “Textile-tricotaje”Satu Mare Satu Mare
    267 Cooperativa mestesugareasca de invalizi”Unirea”Satu Mare Satu Mare
    268 Cooperativa mestesugareasca “Vointa”Tisnad Satu Mare
    269 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Jibou Salaj
    270 Cooperativa mestesugareasca “Mezesul”Zalau Salaj
    271 Cooperativa mestesugareasca “Silvania”Cehul Silvaniei Salaj
    272 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Simleul Silvaniei Salaj
    273 Cooperativa mestesugareasca “Deservirea”Zalau Salaj
    274 Cooperativa mestesugareasca “Arta Sibiului”Sibiu Sibiu
    275 Cooperativa mestesugareasca “Dumbrava”Dumbraveni Sibiu
    276 Cooperativa mestesugareasca “Gheata”Sibiu Sibiu
    277 Cooperativa mestesugareasca “Imbracamintea”Sibiu Sibiu
    278 Cooperativa mestesugareasca “Inainte”Agnita Sibiu
    279 Cooperativa mestesugareasca “Magura”Cisnadie Sibiu
    280 Cooperativa mestesugareasca “Mestesugarul”Medias Sibiu
    281 Cooperativa mestesugareasca “Tehnica Noua”Sibiu Sibiu
    282 Cooperativa mestesugareasca “Textila”Sibiu Sibiu
    283 Cooperativa mestesugareasca “Timpuri Noi”Sibiu Sibiu
    284 Cooperativa mestesugareasca “Mediesana”Medias Sibiu
    285 Cooperativa mestesugareasca “Munca timplarilor”Sibiu Sibiu
    286 Cooperativa mestesugareasca “Confectia”Suceava Suceava
    287 Cooperativa mestesugareasca “Deia” Cimpulung Moldovenesc Suceava
    288 Cooperativa mestesugareasca “Dorna”Vatra Dornei Suceava
    289 Cooperativa mestesugareasca “Libertatea”Radauti Suceava
    290 Cooperativa mestesugareasca “Munca Invalizilor”Radauti Suceava
    291 Cooperativa mestesugareasca “Siretul”Siret Suceava
    292 Cooperativa mestesugareasca “Solidaritatea”Gura Humorului Suceava
    293 Cooperativa mestesugareasca “Sucevita”Radauti Suceava
    294 Cooperativa mestesugareasca “Unirea”Suceava Suceava
    295 Cooperativa mestesugareasca “Zorile”Falticeni Suceava

  • agy man

    traiasca legea junglei!!!!! banii joaca…

  • pitigoi mircea

    da sint pentru aceasta lege

  • papaleech

    Buna seara.
    In primul rand vreau sa va spun ca nu urmaresc postul OTV si nici nu o sa-l urmaresc atata timp cat promoveaza prostia, impostura si isteria in masa. Asta ca sa nu va agitati prea mult.
    De aceasta “Lege Cojocaru” am auzit de la unul din amici care mi-a cerut o parere. Ca sa nu ma pronunt in necunostinta de cauza am intrat pe net si am citit cele enuntate de domnul Cojocaru.
    Sunt doua aspecte ale acestei initiative legislative
    Una morala cu care sunt in parte de acord dar care trebuie bine cumpanita pentru ca acea injustete asupra drepturilor individuale poate sa fie incorect aplicata prin aceasta lege (sa ne gandim ca asa cum e formulata fiecare persoana majora la data promulgarii legii beneficiaza de prevederile ei- ceeace ar fi o alta hiba deoarece ar beneficia de ex si o persoana care acum are 20 de ani deci in momentul in 1990 poate nici nu era nascut) si una economica care ar insemna o nebunie. Aveam o parere mult mai buna despre domnul Cojocaru. Inainte de a ne arunca cu capul inainte sa stam si sa vedem daca e posibil si mai ales ce implicatii economice apar.
    1) Se spune ca efortul economic ar fi undeva la 300 miliarde de euro care reprezinta obligatiunile care ar fi rascumparate in 10 ani. OK. Asta inseamna o rascumparare anuala de catre stat a 30 miliarde de euro. Cat a fost imprumutul de la FMI+BANCA MONDIALA+alte institutii financiare contractat in anul 2009? 20 miliarde de euro. Pai noi nu stiu daca vom fi in stare sa returnam datoriile facute de guvernantii nostrii alesi.
    2) Obligatiunile sunt hartii de valoare purtatoare de dobanda. OK. Dobanda internationala (nu cea locala) pentru obligatiuni variaza undeva intre 3,6 si 5,4 %. Un calcul pa valoarea minima de dobanda arata ca statul ar trebui sa asigure cel putin in primul an o dobanda cumulata de 10,2 miliarde de euro. Ca o comparatie stiti cat reprezenta efortul bugetar pentru marirea salariilor profesorilor cu 50%? Aprox 1,8 miliarde de euro. Stiti cat reprezinta efortul bugetar pentru respectarea procentului de 45% al punctului de pensie si care se refuza de guvernantii nostrii sa se aplice? Aprox 1,5 miliarde de euro. Pai sa ma ierte Dumnezeu de unde scoatem banii astia?
    3) Sa zicem ca economia Romaniei ar”dudui” si ca nu ar fi nici o problema sa se emita obligatiunile. In 1990 cand s-au dat certificatele de proprietate (faza 1 pana sa se dea cupoanele) acestea se comercializau pe piata neagra undeva la 10-15% din valoarea nominala. Asa s-au facut faimoasele privatizari MEBO. Obligatiunile sunt hartii de valoare care pot fi tranzactionate. Va ganditi ce se va intampla? Vor mai fi niste smecheri care le vor cumpara la valori de 10% (in cel mai bun caz) din valoarea nominala. Oamenii sarmani se vor bucura sa ia banii care li se ofera. Cei care vor cumpara aceste obligatiuni la preturi de nimic vor capata astfel un drept de creanta asupra statului. Astfel niste “baieti destepti” cu bani practic vor devenii stapanii financiari ai statului roman. Iar “prostimea” care la inceput s-a bucurat ca a luat ceva bani va suporta si mai greu datoriile statului catre acesti “baieti destepti”.

    Si cand ma gandesc ca aceste aspecte care fac legea irealizabila mi-au venit in minte “la cald” fara sa mai urmaresc si alte neajunsuri. Inainte de a crea o isterie in masa eu cred ca ar trebui sa stam cu picioarele in apa rece ca poate ne trece “fierbinteala” de la cap.

  • Kovacs Attila

    Da .
    Sunt pentru aceasta lege

  • Ionita Octavian Says

    Da sunt pentru aceasta lege.

  • matei marin

    DA ESTE O LEGE CARE TREBUIE ADOPTATA URGENT

  • Stinga Gabriel

    Sunt de acord cu aceasta lege a Domnului Cojocaru!!!

  • mara

    sunt de acord cu aceasta lege….daca pot ajuta cu ceva din spania ma puteti contacta pe id marridana,sau marridana@yahoo.es rog seriozitate

  • toma gigel

    sunt deacrd cu doborarea a toti jefuitorilor tari romanesti sa mergem inainte cu ajutorul lui dumnezeu

  • Alexandru

    Pacat ca seva aproba aceasta lege si vor beneficia si Hotii astia care ne critica si vb urat . Nu ar trebui sai bagam in seama . Ei nu se duc la munca . pt cau furat si fura in continuare . Pacat ca unii oameni de suflet ca domnul doctor Cojocaru si Domnul Tudor Barbu moderatorul emisiunii de la postul OTV Televiziunea Nationala a poporului si al Romaniei

    Sustinem aceasta lege !

    Valea-Jiului e cu voi !

  • andrei

    Sunt de acord, cu legea propusa de dvs. Cam tarziu, dar reparatiile ar fi binevenite pentru poporul roman, Deci, la treaba, ….ce urmeaza?..semnaturile pentru lege? Sa-i dam bataie, stimate domn Cojocaru !

  • DA sunt de acord cu varianta cojocaru inclusiv membrii famiiliei mele ionescu cristina ionescu valentin ionescu andrei ionescu laura ionescu cornelia ionescu dan

  • mara

    sunt de acord cu aceasta lege….daca pot ajuta cu ceva din spania ma puteti contacta pe id marridana,sau maridana@yahoo.es rog seriozitate

  • alin

    foarte buna lege

  • florin

    buna lege

  • tarlea

    de unde pot sa iau verso-ul formularului?

  • smenaru

    apropo…am uitat sa zic ca sunt de acord si cu legea 18!!!! multa bafta domnule Cojocaru!!!!!…va sustin din tot suflet! inca o data forta romania!! daca si presedintele Basescu va fi de acord atunci o sa fie un Dumnezeu in romania….dar in cazul in care nu o sa fie de acord atunci inca o data zic ca trebuie sa vina neaparat un alt presedinte!!!!

  • PANCIU CORINA

    Sunt de acord cu aceasta lege

  • smenaru

    sunt de acord 1000% cu legea Cojocaru!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  • alex

    Felicitari domnului Cojocaru pentru cea mai imbecila initiativa legislativa din ultimii ani. Dar de ce sa ne oprim la 20.000 de euro si sa nu dam 1.000.000 de euro la fiecare? Nici n-are rost sa mai comentez. Chiar mi-as dori legea sa treaca, sa-si dea seamna si milogii care au semnat petitia, ce efecte devastatoare va avea la nivel economic pentru statul roman pe termen lung. Imi pare rau, dar acesta este adevarul. Am ajuns o tara de milogi, de oameni care prefera sa ia repede bani moca, fara sa gandeasca in viitor.

  • smenaru

    daca domnul Basescu nu o sa fie de acord cu aceasta lege, atunci trebuie sa vina un alt presedinte neaparat…asta depinde si de populatie….nu mai fiti asa de morcovisti romanilor!!!…forta romania!!..m-as bucura foarte mult pentru legea asta “cojocaru”…avem o sansa!!!…dar inca o data zic asta depinde si de populatie!!!!!!!

  • Sr Cojocau,sunt de acord cu lege apropusa de dumneavoastra si traiesc cu speranta ca se va promulga aceasta lege, in ciuda faptului ca mare parte din politicienii nostri nu vor fi de acord.Eu cred ca vointa acestui popor o sa razbeasca sa rupa aceasta” carapace a mafiei politice “,care adus tara la sapa de lemn.Traiesc in afara tarii de ceva vreme,cam 10 ani si ma ingrozesc cand aud si vad la “televiziunea poporului” OTV ,ce se intampla in tarisoara noastra;fara sa incercam macar sa oprim aceasta”moarte subita a tarii”.Cum este posibil ca o capacitate in economie cum sunteti dumneavoastra sa fie pur si simplu ignorat de actuala politica mafiota?Nu inteleg de ce nu sunteti ministru de finante sau chiar prim ministru;de ce au ocupat aceste functii toti incompetentii,care nu au nici in clin,nici in maneca cu propulsarea economiei unei tari?Sunt foarte multe intrebari la care toti romanii asteptam raspunsurisi sper sa nu fim nevoiti sa iesim cu totii in strada pentru a primi aceste raspunsuri.Toata stima si respectul pentru toti cei ca dumneavoastra!Sunteti un patrimoniu pentru tara!

  • giani iulian

    daca sunt dovedite averi ilegale,ele nu trebuie impozitate ci confiscate+ dosar penal si cei care au aprobat acele legii.eu daca fur astazi si nu ma prinde,peste 3 ani daca sunt prins si dovedit ca am furat acum 3 ani voi fi arestat si condamnat

  • Petruta Mocanu

    Da , sunt de acord cu aplicarea acestei legi. Cred ca asta ne poate salva. Dumnezeu sa ne ajute!

  • da domne sunt pentru aceasta lege, este o lege extraordinara si a venit lla timpul potrivit

  • Da.sunt pentru aceasta lege

  • malin

    Domnule Cojocaru, idea dumneavoastra este fezabila cu conditia ca justitia romana sa fie justitie si nu un al doilea teatru Tzandarica. Ce trebuie sa facem prima data este sa-l sustinem pe presedintele Basescu in lupta de curatire a justitiei.

  • Imi place initiativa dumitale, domnule Cojocaru. Dar numai atat. Saitul este “varza”. Vad legea, e ok, dar ce folos. Vreau sa subscriu. UNDE POT SUBSCRIE? De ce trebuie doar sa fac audienta pe OTV, in loc sa vin sa pun umarul, atat cat pot, cu semnatura?! Dar se poate corecta. Puneti un formular online, contabilizabil, (traim in secolul informatiei, adica l-am lasat in urma pe cel al vitezei). Hartia se mai pierde…
    Dar, per total, domnule, sunt intru totul de acord cu legea asta, chiar imi place. Sa vad cate semnaturi se vor strange pe hartia asta.
    Succes noua! Ca de noi e vorba!

    Felix Moga
    Cernavoda

  • Ene Tudorel

    Da . Sunt pentru aceasta lege.

  • VanDamme

    pentru cei cu comentarii rautacioase de mai sus care ne trimit la munca am si yo o intrebare. Gasesti un loc de munca? Si chiar daca ai un loc de munca cinstit abea daca poti sa ai un trai cat de cat decent. In Romania numai daca faci ilegalitati doar asa poti sa fi bogat, nu prin munca cinstita ca in alte tari din Europa. Si cei care sunt la putere si alesii nostri vor fi obligati sa adopte aceasta lege pentru ca asta este dorinta poporului. Ahh si inca ceva statul nu are bani? Dar cum a avut bani pentru fata cea mare a lui Base care nu poate sa justifice acel apartament? De ce Base nu e tras la raspundere in cazul Flota? De ce Bombonel nu face puscarie in cazul matusii Tamara? De ce cazul Ridzi care a furat 500.000 de $ nu sa finalizat? De ce un asa numit parlamentar s-au deputat si-a cumparat o masina noua din banii statului pentru ca cea veche se stricase cica? S-a ajuns prea departe cu furturile in Romania si ii invit pe cei care tot comenteaza sa traiasca si ei cu salariul minim pe economie adica 600 de lei s-au ma rog hai 800 de lei din care mai sunt si impozitati.Sa traiasca cu pensiile batranilor care dupa ce ca sunt amarate mai vor sa le si impoziteze. Sunt cu totul de acord cu aceasta lege si vom strange cate semnaturi va fi nevoie.Oricum trebuie sa se faca ceva mai devreme s-au mia tarziu in aceasta tara pe cale democratica ca tare imi este ca inca o revolutie se va naste din cauza traiului mizerabil care exista in Romania. Si in incheiere, aveti idee ce scrie in constitutia Romaniei? Statul este obligat sa ofere cetatenilor un trai decent, ceea ce nu se intampla. Aceasta este viziunea unui pusti de 19 ani care sustine aceasta lege si care lupta pentru un trai decent pentru toti romanii.
    Pace.

  • Valentin

    Sustin aceasta solutie si trebuie urgent sa relansam agricultura are nevoie de tehnologie noua tractoare mai bune sisteme de irigatii performante toate de ultima generatie si fermierii trebuie ajutati sustinuti in problemele lor .
    Noi fermierii din Romania momentan nu suntem sustinuti platim un pret mare la litru de motorina sucventii prea mici nu vin la timp e rau ca mancam produse straine si noi stam si ne uitam la tv nu facem nimic ne prostesc astia cum vor .
    Sa se faca noi locuri de munca tineretul are nevoie suntem foarte multi someri .

  • Valentin

    Sustin aceasta solutie si trebuie urgent sa relansam agricultura are nevoie de tehnologie noua tractoare mai bune sisteme de irigatii performante toate de ultima generatie si fermierii trebuie ajutati sustinuti in problemele lor .
    Noi fermierii din Romania momentan nu suntem sustinuti platim un pret mare la litru de motorina sucventii prea mici nu vin la timp e rau ca mancam produse straine

  • ovidiu alexandru

    este tarziu .deja au stors toata tara.I-mi pare rau ca am lucrat in fundul pamantului peste22 deani si cu ce m-am ales?…Cu o adunatura de hoti.

  • nija

    ba tu cred ca esti unul dintre jigodiile si jefuitorii tarii de vorbesti asa de cacat ce esti.si in primul rind nu asteapta nimeni bani si legi deageaba,ba comunistule.

  • bASSesco

    Ce le place romanilor sa primeasca bani degeaba. Treceti la munca nu mai asteptati legi pentru a primi de la stat. S-a terminat comunismul.

  • Mă, voi chiar nu vă potoliţi? Mai terminaţi cu aberaţiile astea şi treceţi la muncă! Păi ce, suntem unde suntem doar din cauza celor care ne conduc? Nu tot voi i-aţi ales? Aceeiaşi vină o aveţi şi voi, care habar n-aveţi pe ce pământ umblaţi, şi care nu sunteţi în stare decât să cereţi de pomană! Păi da, că 20.000 de € moca înseamnă ceva! Habar n-aveţi ce consecinţe catastrofale pentru economie ar avea o asemenea lege, “scoasă” de “dl. doctor”. Dar asta sunteţi (aproape) toţi: nişte nimicuri. Respect pentru cei câtiva care nu sunt de acord cu prostia asta şi şi-au exprimat părerea aici, deşi cred că aşa ceva nici măcar nu merita efortul. Marş la muncă cinstită! Şi dacă aveţi impresia că munciţi prea mult, mai gândiţi-vă şi la vorba: “Noi muncim, nu gândim!”

  • dan

    daca va hotarati sa faceti treaba asta va sant alaturi….cu respect din caras-severin

  • dani

    eu nu sunt de acord cu aceasta lege ,in primul rand nu este posibil asa ceva ,statul nu stie cum sati mai ia daramite sati mai dea si in al doilea rand este o mare pierdere de timp [cu strangerea de semnaturi] fratilor nu mai visati!!!!!!!!!!!!!

  • pascu nistora

    De ce nu au intaietate cei varstnici la aceste cupoane pentru ca nu vom sti cand ne va lovi d- na cu c u coasa1 Deasemenea daca nu am aptitundi de investitor ce pot face? De ce nu se dau aceste cupoane si fiecare sa faca ce vrea cu ele? Daca sunt ale noastre,de ce nu poate fiecare sa- l foloseasca cum se pricepe mai bine? Este foarte adevarat ca se folosesc pentru dezvoltarea economica a tarii dar de ce,daca nu ne pricepem la afaceri, la investitii, sa nu avem dreptul sa facem ce vrem cu acesti bani? Sunt banii nostrii de ce fiecare sa nu-foloseasca cum se pricepe mai bine? Nu i se poate aduce o imbunatatire in acest sens variantei Cojocaru? SUNT SIGURA CA FOARTE MULTI ROMANI AR FI DE ACORD CU ACEST LUCRU. De ce sa nu ne bucuram de aceste cupoane valorice asa cum avem nevoie?

  • Petrica

    Va sustin aveti link pe pagina mea. Succes !

  • THEady cL*: ce ma ?
    Boicu Alex: esti deacord cu legea 18 si cu legea cojocaru
    THEady cL*: nu am auzit de asta
    Boicu Alex: confiscarea averilor ilegali furate de la popor in 20 de ani
    THEady cL*: da
    THEady cL*:
    THEady cL* has signed out. (1/24/2010 1:13 PM)

    inca un prieten mia zis domnule dr cojocar.

1 2