Articolele etichetate cu «atribuţiile Preşedintelui României»

Atribuţiile Preşedintelui României

luni, 14 iulie, 2014

Articolul 85

În actuala Constituţie, articolul 85 se referă la „Numirea Guvernului” şi are următorul cuprins:

” (1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru şi numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanta a postului, Președintele revocă şi numește, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea exercita atribuția prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.”
Putem înţelege mai bine rolul Preşedintelui României în “Numirea Guvernului” trebuie să citim, concomitent cu articolul 83, şi articolul 103, intitulat “Investitura” Guvernului, care are următorul cuprins:

„(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților şi senatorilor.”

Pentru ca tabloul să fie complet, este bine să citim şi alineatul (1) al articolului 89, intitulat „Dizolvarea Parlamentului”, care are următorul text:

„(1) După consultarea președinților celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puțin două solicitări de investitură.”

Deci, conform actualei Constituţii, Preşedintele României nu „numeşte Guvernul”, aşa cum se afirmă în titlul articolului 85. El semnează, de fapt, lista cu membrii Guvernului, aprobată de Parlament, conform prevederilor alineatului (2) al articolului 103. Face muncă de grefier, supercalificat. La fel şi la remanieri, partidele sunt cele care hotărăsc schimbarea unora din miniştri lor şi primul ministru, numit de Parlament, pune în faţa Preşedintelui lista noilor miniştri propuşi de partide şi acceptaţi, automat, de primul ministru, conform protocolului alianţei de guvernare. Preşedintele poate să nu semneze lista, dar nu poate el să revoce, sau să numească un nou ministru, fără vrerea primului ministru, respectiv a partidului din care provin miniştri remaniaţi.

Actuala Constituţie a României nu conferă, practic, Preşedintelui României putere reală nici în numirea Guvernului nici în controlul activităţii acestuia, în ciuda faptului că Preşedintele este ales de popor. Puterea executivă, aceea de punere în execuţie a legilor, este exercitată de Guvern, subordonat şi controlat de Parlament, la rândul său, controlat de partidele politice, acestea fiind şi ele controlate de oligarhia financiară. Puterea executivă în statul român este scoasă de sub controlul nemijlocit al poporului şi plasată sub controlul direct al mafiei politico-financiare. În alcătuirea relaţiei dintre Parlament şi Guvern, actuala Constituţie încalcă nu numai principiul separaţiei puterilor în stat, dar şi suveranitatea poporului, dreptul poporului de a controla direct diferitele componente ale statului.

Din aceste motive, am schimbat atât denumirea, cât şi conţinutul articolului 85, care va avea denumirea de „Atribuţiile Preşedintelui” şi următorul cuprins:

„(1) Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii:

A) numeşte şi revocă pe primul–ministru şi pe membrii Guvernului României;

B) prezidează şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea sa, în alte situaţii;

C) semnează tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare poporului;

D) acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

E) acreditează reprezentanţii diplomatici ai altor state în România;

F) este comandantul forţelor armate şi îndeplinește funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional de Securitate;

G) declară mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, pe care o supune aprobării Camerei Reprezentanţilor, în cel mult 24 de ore de la declarare;

H) în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Camerei Reprezentanţilor, care, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 ore de la declanşarea agresiunii;

I) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Camerei Reprezentanţilor încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia;

J) adresează poporului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;

K) dizolvă Camera Reprezentanţilor, în cazul în care aceasta refuză să aprobe sau să respingă, în termen de 60 zile de la iniţiere, un proiect de lege propus de Preşedintele României, de Avocatul Poporului, sau de cetăţeni;

L) conferă decoraţii şi titluri de onoare, instituite potrivit legii;

M) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, în condiţiile prevăzute de lege;

N) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

O) acordă graţierea individuală, cu condiţia ca actul de graţiere să fie justificat temeinic şi cu răspunderea de rigoare, potrivit legii.”

Am concentrat în acest articol toate atribuţiile prevăzute în actuala Constituţie în 10 articole diferite (85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94).

Desigur, cea mai importantă modificare priveşte investirea preşedintelui României cu puterea de a numi şi revoca pe primul-ministru şi pe membrii Guvernului. Motivele acestei modificări: separarea reală şi totală a puterii executive de cea legislativă, dar şi de celelalte componente ale statului şi punerea puterii executive sub controlul direct al poporului.

Conform prevederilor articolului 89 din actuala Constituţie, Preşedintele României „poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură”. Deoarece în proiectul nostru Parlamentul nu mai are nici un amestec în numirea şi investirea Guvernului, am propus ca la litera k) a articolului 85 să fie prevăzută atribuţia Preşedintelui de a dizolva Camera Reprezentanţilor, în cazul în care aceasta refuză să aprobe sau să respingă, în termen de 60 zile de la iniţiere, un proiect de lege propus de Preşedintele României, de Avocatul Poporului, sau de cetăţeni.

În Avizul său nr. 47/16.01.2014, Consiliul Legislativ apreciază că această normă, propusă de noi, privind dizolvarea Parlamentului „este de natură a avea efecte negative asupra calităţii actului de legiferare, cât şi asupra stabilităţii politice a ţării”. Noi credem exact contrariul. Noi nu propunem ca Preşedintele să dizolve Parlamentul dacă acesta RESPINGE un proiect de lege propus de Preşedinte, de Avocatul Poporului, sau de cetăţeni. Noi propunem ca Parlamentul să fie demis dacă REFUZĂ să aprobe sau să respingă, în termen de 60 de zile, un proiect de lege propus de Preşedinte, de Avocatul Poporului, sau de cetăţeni, adică dacă Parlamentul îşi bate joc de popor, sau de cei aleşi de el. Noi credem că o astfel de normă va avea efecte POZITIVE asupra calităţii actului de legiferare, pentru că îi va obliga pe parlamentari să abordeze cu maximă responsabilitate propunerile legislative venite, direct, de la popor, ca şi cele venite de la Preşedintele României şi de la Avocatul Poporului. În ceea ce priveşte „stabilitatea politică” a ţării, credem că aceasta trebuie asigurată prin respectarea suveranităţii poporului, nu prin bunul plac, respectiv prin dictatura „reprezentanţilor”, oricare ar fi aceştia, parlamentari, sau alţi funcţionari publici.

Articolele 86 – Consultarea Guvernului, 87 – Participarea la şedinţele Guvernului, 88 – Mesaje, 89 – Dizolvarea Parlamentului, 90 – Referendumul, 91 – Atribuţii în domeniul politici externe, 92 – Atribuţii în domeniul apărării, 93 – Măsuri excepţionale şi 94 – Alte atribuţii, din actuala Constituţie, conţin atribuţii ale Preşedintelui României, care, în Constituţia Cetăţenilor au fost incluse la articolul 85, astfel că toate aceste articole urmează să fie abrogate.